Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere publicarea datelor și simulărilor care au stat la baza reformei salarizării, după ce a ieșit la iveală că doar aproximativ 55% dintre instituțiile vizate au transmis informații salariale pentru 2025.
Organizația cere o verificare independentă a modului în care a fost fundamentată reforma, precum și explicații despre informațiile folosite în discuțiile cu Comisia Europeană.
Ministerul Muncii a confirmat, la solicitarea Cotidianul, că pentru 2025 doar 7.435 dintre cele 13.465 de instituții incluse în raportarea prevăzută de legea 153/2017 au transmis date salariale. Asta înseamnă că informațiile de la 6.030 de instituții lipsesc din centralizare. Instituția condusă interimar de Dragoș Pîslaru a admis, de asemenea, că baza de date folosită pentru centralizarea salarizării personalului plătit din fonduri publice poate conține erori.
Procentul de aproximativ 55% se referă strict la numărul instituțiilor care au raportat, nu la ponderea angajaților acoperiți de aceste informații. Acele instituții care au transmis date au raportat informații pentru 697.566 de angajați. Potrivit Ministerului Finanțelor, în iulie 2026 numărul total de bugetari din instituțiile și autoritățile publice era de 1.266.488. Ministerul Muncii nu a precizat însă câți angajați ar fi trebuit să fie acoperiți în total de raportare, așa că nu se poate calcula ce pondere din personalul bugetar apare efectiv în baza de date.
Sindicatul cere explicații despre metodologie
SAALG solicită Guvernului să explice metodologia prin care a fost calculat impactul reformei asupra diferitelor categorii de salariați. Organizația pune sub semnul întrebării modul în care au fost identificate inechitățile salariale și modul în care au fost estimate efectele eventualelor schimbări ale coeficienților, sporurilor și celorlalte mecanisme de salarizare.
„O asemenea situație cere o explicație pe măsura pretențiilor cu care reforma a fost prezentată public”, transmite sindicatul.
Organizația cere și lămuriri despre modul în care au fost completate informațiile lipsă, precum și despre cine a validat rezultatele folosite ulterior în procesul decizional. „Guvernanții au cerut încredere, răbdare și acceptarea unor decizii cu efecte asupra vieții oamenilor. Acum trebuie să arate câtă rigoare au pus în propria muncă”, se arată în comunicatul SAALG.
Ce s-a transmis la Bruxelles
O altă nelămurire vizează informațiile folosite în discuțiile cu Comisia Europeană pe tema reformei salarizării. Sindicaliștii vor să afle ce simulări și ce estimări au fost trimise la Bruxelles, cine le-a validat și dacă reprezentanții Comisiei au fost informați despre gradul de completare a raportărilor salariale și despre riscurile de eroare.
„Dacă Guvernul a dispus de o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să o identifice și să publice metodologia”, susține sindicatul.
SAALG cere publicarea documentelor de fundamentare, a simulărilor utilizate pentru proiect, a surselor de date și a gradului de acoperire pentru fiecare familie ocupațională. Organizația vrea și prezentarea documentelor transmise Comisiei Europene, împreună cu observațiile primite de la aceasta, cu respectarea prevederilor legale privind confidențialitatea informațiilor.
Cerere de verificare independentă și responsabilitate politică
Sindicatul solicită o verificare independentă a modului în care a fost fundamentată reforma, ale cărei concluzii să fie prezentate partenerilor sociali înainte de adoptarea unor noi soluții de salarizare. SAALG cere și stabilirea eventualelor responsabilități pentru necolectarea datelor, pentru posibilele erori și pentru folosirea unor estimări considerate de sindicat insuficient fundamentate. Organizația susține că, dacă s-ar dovedi că decidenții cunoșteau aceste deficiențe și au prezentat drept certe niște concluzii neverificate, ar trebui asumată inclusiv răspunderea politică.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, afirmă că angajații din sistemul public trebuie să poată verifica datele pe baza cărora se iau deciziile care le afectează veniturile. „Peste un milion de lucrători au dreptul să știe cât din reforma anunțată a fost calcul și cât a fost improvizație, au dreptul la o salarizare echitabilă, la predictibilitate și la un dialog în care documentele pot fi examinate înainte ca deciziile să fie prezentate drept inevitabile. Domnilor guvernanți, publicați calculele! La capitolul declarații ați raportat suficient”, a transmis Iordache.
Ce prevede legea privind raportarea salarială
Potrivit Ministerului Muncii, articolul 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 obligă autoritățile și instituțiile publice care intră sub incidența legii să transmită anual, în perioada 1-30 octombrie, date despre veniturile salariale. Din 2018, raportarea se face pe baza Ordinului nr. 2.169/2018, prin formularul L153, iar datele transmise privesc veniturile salariale aferente lunii septembrie.
Pentru cea mai recentă raportare, aferentă anului trecut, din totalul de 13.465 de instituții au transmis date salariale doar 7.435, adică cele aproximativ 55% menționate anterior. Acest procent se referă exclusiv la instituțiile care au transmis raportările, nu la ponderea reală a personalului bugetar acoperit de aceste date.
