România se numără printre țările europene unde energia apasă cel mai greu pe bugetul gospodăriilor, alături de Bulgaria și Grecia. O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că între 30% și 40% dintre familiile din aceste state cheltuie mai mult de 10% din venit pe electricitate, gaze și combustibili. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, avertizează că subvențiile nu rezolvă problema pe termen lung.
Facturile la electricitate, gaze, energie termică și combustibili pot înghiți o parte semnificativă din veniturile unei familii, chiar și atunci când aceasta își achită la timp toate plățile. La nivelul Uniunii Europene, între 17% și 22% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit alocat energiei, potrivit unei analize de specialitate.
România, în topul țărilor afectate
România, Bulgaria și Grecia se află printre statele cu cea mai mare pondere a cheltuielilor energetice din venit. Aici, între 30% și 40% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit cheltuit pe energie, conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI). Situația e și mai dificilă pentru familiile cu venituri mici din România și din restul estului și sud-estului Europei, unde cheltuielile cu energia pot urca la 15-20% din venitul gospodăriei.
În sudul continentului, în Spania și Portugalia, proporția gospodăriilor care trec de pragul de 10% este estimată la 20-25%. Situația se inversează în nordul și vestul Europei: în Finlanda, Danemarca și Luxemburg, doar 5-10% dintre familii ajung la acest nivel de cheltuieli. Diferențele dintre regiuni țin de nivelul veniturilor, de eficiența energetică a clădirilor și de sistemele de protecție socială existente în fiecare stat.
Pragul de 10% din venit, folosit în analiza AEI, nu vizează gospodăriile care nu-și pot plăti facturile, ci pe cele care reușesc să achite sumele datorate, însă cu un cost important pentru restul bugetului. „Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație”, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Subvențiile, o soluție temporară
Scumpirile din perioada 2022-2023 au lovit puternic consumatorii din mai multe state europene. Guvernele au reacționat prin scheme de plafonare și măsuri de sprijin, care au limitat parțial efectele creșterilor de preț asupra facturilor. Chisăliță atrage însă atenția că aceste intervenții nu rezolvă problema de fond: „Subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp”.
Cheltuielile cu energia nu sunt determinate doar de prețul electricității sau al gazelor, ci și de cantitatea de energie necesară pentru încălzirea sau răcirea locuințelor. În Europa Centrală și de Est există multe clădiri ridicate înainte de 1990, cu o eficiență energetică scăzută, unde pierderile de căldură duc la un consum mai mare. În sud, fondul locativ și nevoia de răcire pe perioada verilor fierbinți influențează la rândul lor facturile.
Risc crescut de sărăcie în următorii ani
Printre factorii care influențează cheltuielile cu energia, AEI enumeră nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuințelor, dependența de combustibili cu prețuri instabile și decalajele regionale dintre statele membre.
Chisăliță estimează că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială ar putea urca la 23-25% în următorii ani, în funcție de evoluția inflației, a salariilor reale, a prețurilor la energie și a productivității la nivel european. El leagă această evoluție de un context mai larg, cu implicații politice pentru întreaga Uniune.
„Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare. O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Potrivit președintelui AEI, sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partidele anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. El avertizează că în statele din Est și Sud, acolo unde povara energetică e mai mare, tensiunile sociale pot crește mai rapid. „UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil”, a mai spus Chisăliță.
