Aproape 4,9 milioane de români au trecut de 60 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică. Fenomenul pune presiune tot mai mare pe sistemul de pensii și pe piața muncii, într-o perioadă în care populația activă se restrânge.
România trece printr-o schimbare demografică greu de ignorat. Populația îmbătrânește, generațiile tinere devin tot mai puține, iar numărul celor care trebuie să susțină sistemul public de pensii și serviciile sociale este în creștere, avertizează INS.
Potrivit datelor provizorii, la 1 ianuarie 2026 România avea aproximativ 19 milioane de locuitori. Dintre aceștia, 25,7% aveau peste 60 de ani, adică mai mult de un sfert din populația țării. Concret, 4,89 milioane de persoane se încadrau în această categorie de vârstă, iar femeile reprezentau aproape 59% dintre ele.
Presiune pe bugetul public
Acest fenomen ridică întrebări legate de capacitatea economiei de a susține, pe termen lung, un număr tot mai mare de pensionari, în timp ce populația activă se diminuează.
Îmbătrânirea populației nu este doar o chestiune demografică, ci afectează direct bugetul public. Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, atrage atenția că dezechilibrul dintre generații micșorează baza potențială de contribuabili și împinge în sus cheltuielile pentru pensii, sănătate și servicii sociale.
„Avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale”, a explicat reprezentantul INS.
Scăderea natalității, combinată cu sporul natural negativ, accentuează acest trend. Totodată, companiile ar putea întâmpina tot mai multe dificultăți în recrutarea angajaților, iar lipsa de personal ar putea pune presiune suplimentară pe salarii și pe competitivitatea economiei.
Ocuparea scade brusc după 60 de ani
Datele INS mai arată că implicarea persoanelor vârstnice pe piața muncii scade abrupt pe măsură ce înaintează în vârstă. În 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru cei cu vârste între 60 și 64 de ani.
Situația se schimbă radical în categoriile de vârstă următoare. Între 65 și 69 de ani, doar 5,2% dintre persoane mai erau ocupate, iar între 70 și 74 de ani procentul cobora la numai 1,1%.
Aceste cifre arată cât de mică este, în prezent, contribuția persoanelor de peste 65 de ani la piața muncii, exact în momentul în care România ar avea nevoie de o bază cât mai largă de angajați și contribuabili.
În acest context, reprezentanții INS subliniază nevoia unor investiții în servicii de îngrijire pentru vârstnici, în prevenție medicală și în infrastructură socială. Îmbătrânirea populației nu va aduce doar costuri mai mari cu pensiile, ci și o cerere tot mai mare pentru servicii medicale, centre de îngrijire și asistență socială.
Miza este majoră: fără măsuri care să susțină ocuparea, natalitatea și îngrijirea vârstnicilor, România riscă un dezechilibru tot mai pronunțat între generațiile care contribuie la buget și cele care depind de sistemele publice de protecție.
