Costul finanțării statului român a urcat joi la cel mai ridicat nivel din ultimul an, cu doar câteva zile înainte de evaluarea agenției Standard and Poor’s asupra ratingului de țară. Ministerul Finanțelor a refuzat o parte din ofertele băncilor pentru obligațiuni, considerate prea scumpe, iar randamentele au depășit vârfurile atinse în perioadele de turbulențe politice din acest an.
Randamentele cerute de investitori pentru obligațiunile Ministerului Finanțelor au atins joi cel mai înalt nivel din ultimele 12 luni. Nivelul a depășit vârfurile înregistrate în perioadele de instabilitate provocate de căderea guvernului Bolojan și de izbucnirea războiului din Golf.
Băncile au oferit mai mult, statul a acceptat mai puțin
La licitația de joi, băncile au propus 728 de milioane de lei pentru o emisiune de obligațiuni în valoare de 500 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a acceptat însă doar 290 de milioane de lei, respingând ofertele considerate prea ieftine pentru stat.
Randamentul mediu până la maturitate a urcat la 7,42%, față de 6,82% la licitația similară din luna anterioară. Cererea ridicată din piață nu a reușit să oprească scumpirea finanțării.
Presiune pe toată curba de randamente
Fenomenul nu s-a limitat la licitația de joi. Pe piața secundară, randamentele au crescut pe întreaga curbă, iar titlurile pe 10 ani au ajuns la 7,41%, în urma unei creșteri de 13 puncte de bază într-o singură zi. Comparativ cu săptămâna trecută, avansul este de 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele, iar România plătește acum cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani din regiune, peste Polonia, Ungaria și Cehia.
Explicația nu ține de lipsa lichidității din piață, ci de prețul cerut de investitori pentru a finanța România într-un context în care se suprapun presiunile asupra leului, inflația și situația fiscală. Analiștii Erste semnalează exact aceste riscuri, iar cei de la ING vorbesc despre o reevaluare mai restrictivă a așteptărilor privind dobânzile în regiune.
Scadențele pe termen mediu și scurt au înregistrat și ele creșteri de 26-29 de puncte de bază într-o singură zi, iar față de săptămâna precedentă majorarea a fost tot de 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele. Analiștii Erste Bank arată că îngrijorările legate de cursurile de schimb și de situația fiscală rămân principala temă în Europa Centrală și de Est.
Leul, la un nou minim istoric
Leul românesc s-a depreciat până la un nou minim record față de euro. Cursul de 5,2788 lei/euro, stabilit miercuri de BNR, este cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru moneda europeană în raport cu leul. Recordul negativ survine în plină perioadă de tensiuni politice prelungite, pe fondul frânării economiei și al unei inflații persistente în prima parte a anului, care a început să scadă vizibil abia vara.
La închiderea pieței de ieri, titlurile românești cu scadența la 10 ani înregistraseră cea mai mare creștere din regiune în ultima săptămână, de 16 puncte de bază. În aceeași perioadă, randamentele Cehiei au scăzut cu 5 puncte de bază, cele ale Poloniei cu 3 puncte de bază, în timp ce Ungaria a urcat cu 3 puncte de bază, iar Slovacia cu 9 puncte de bază.
„O nouă zi aduce o nouă direcție pentru piețe. Sentimentul investitorilor s-a schimbat din nou ieri, iar în regiune am asistat la o reevaluare puternică în sens mai restrictiv a așteptărilor privind dobânzile, iar randamentele de-a lungul curbei au revenit la maximele anterioare”, a notat Frantisek Taborsky, strateg pentru piețe valutare și titluri cu venit fix la ING Bank.
România, lider regional la costurile de finanțare
În prezent, România plătește cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani din regiune. Este urmată de Polonia, cu circa 6,3% pe an, Ungaria, cu 5,8% pe an, și Cehia, cu 5,3% pe an. Investitorii au penalizat inclusiv economiile avansate, pe fondul deteriorării situației fiscale și al creșterii inflației, majorând dobânzile cerute pentru finanțarea datoriei publice.
Un randament de peste 7% arată că investitorii cer în prezent o primă ridicată pentru a deține obligațiuni guvernamentale românești pe termen lung. Randamentul de piață al unei obligațiuni nu reprezintă dobânda plătită de stat pentru titlurile deja emise, ci reflectă prețul la care acestea sunt tranzacționate pe piața secundară. Acest indicator este esențial pentru costul la care statul se poate finanța atunci când emite titluri noi sau refinanțează datoria ajunsă la scadență.
Cu cât randamentele sunt mai mari, cu atât crește presiunea asupra costurilor de finanțare ale statului. Aceste costuri se transmit treptat în cheltuielile cu dobânzile, pe măsură ce statul emite datorie nouă și refinanțează titlurile ajunse la maturitate. O perioadă îndelungată cu randamente ridicate poate reduce astfel spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli sau investiții.
Expunerea băncilor și deficitul bugetar
BNR a atras atenția încă din iunie asupra expunerii băncilor față de administrația publică, care la nivelul lunii martie 2026 ajunsese la 27,6% din active, de aproape trei ori peste media Uniunii Europene. Banca centrală a avertizat că această situație „generează risc de rata dobânzii și de concentrare”. Băncile autohtone și-au majorat constant deținerile de titluri de stat, care au ajuns în martie 2026 la 230,7 miliarde lei, față de 79,6 miliarde lei la finele anului 2015.
Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul lunii septembrie că deficitul bugetar a scăzut cu 37% în primele șapte luni. Reducerea a venit însă cu un efort uriaș: nevoia de finanțare a statului a crescut accelerat în cele patru luni de blocaj politic. Între mai și august 2026, MFP a atras efectiv 37,3 miliarde de lei de la băncile comerciale prin emisiuni de titluri de stat, cu 5,5 miliarde de lei, adică 17,4%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Randamentele de pe piața internă au coborât față de nivelurile din 2025, iar licitațiile continuă să atragă volume consistente de oferte, însă la prețuri tot mai necompetitive pentru statul român. În august, MFP a obținut 1,099 miliarde lei la o emisiune de 1 miliard de lei, iar la o alta de 700 milioane lei a primit cereri de aproape 1,8 miliarde lei.
