Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seară că România poate evita pierderea ratingului de investiții. Oficialul a avertizat că o eventuală retrogradare ar lovi puternic economia și ar afecta direct populația vulnerabilă, prin inflație mai mare, presiuni pe curs și riscul pierderii unor locuri de muncă. El a mai vorbit despre deficitul bugetar, banii pierduți din PNRR, indexarea pensiilor și posibila reducere a TVA la alimente.
Alexandru Nazare a explicat, la Antena 3 CNN, ce ar însemna pentru România pierderea calificativului de investiții, scenariu cunoscut drept retrogradarea în categoria „junk”. Ministrul a spus că acest risc s-ar reflecta direct în viața oamenilor, nu doar în cifrele economiei.
„Această prăpastie pe care o denumim junk, pierderea calificativului de investiții, practic, odată materializată, în ipoteza în care s-ar materializa, ar afecta extrem de mult economia României. Și ar avea efecte și sociale foarte mari. Adică efectele sunt exact către populația vulnerabilă pe care vrem s-o protejăm”, a explicat ministrul.
Potrivit lui Nazare, o retrogradare s-ar vedea în inflație, în cursul valutar și în numărul locurilor de muncă afectate. El a insistat că un buget construit și executat serios este singura cale spre o perspectivă mai bună de rating, dobânzi mai mici și relansare economică reală.
„Se va reflecta în tot ceea ce înseamnă viața economică a României: de la nivelul inflației, de la curs de schimb, de la menținerea sau pierderea unor locuri de muncă. Pentru că toată economia poate fi afectată atunci când ne pierdem calificativul de investiții. Un buget serios, construit serios, executat serios, ne pune în poziția în care să ridicăm perspectiva de rating, să scădem dobânzile și să lăsăm mai mulți bani în piață ca să relansăm economia. Nu există relansare fără menținerea ratingului. Relansarea pleacă de la menținerea ratingului”, a declarat Alexandru Nazare.
Întrebat dacă România riscă totuși să ajungă în junk, fie și la evaluări viitoare ale marilor agenții de rating, ministrul a respins ferm acest scenariu. „Nu”, a răspuns el inițial, iar apoi, întrebat dacă este sigur de această poziție, a insistat: „Nu, și nici nu trebuie. Putem evita acest lucru. Nu. De ce să ajungem în junk?”.
Nazare a spus că totul depinde de felul în care autoritățile gestionează finanțele publice de acum înainte. „Ține de noi să gestionăm acest lucru. Ține de noi să nu ajungem acolo din nou. Ține de noi să fim mai ambițioși și să vrem creșterea ratingului. Și asta înseamnă disciplină fiscal-bugetară, înseamnă gestionarea corectă a investițiilor, înseamnă începerea reformelor și pe cheltuieli, ca să mai scădem din risipa statului în multe, multe capitole, înseamnă gestiune echilibrată. Ține de noi”, a mai spus el.
Necesarul de finanțare, cel mai mare de până acum
Întrebat despre cifrele vehiculate public privind deficitul și datoriile statului, ministrul a precizat că necesarul de finanțare pentru acest an este de 278 de miliarde de lei. Din acea sumă, 130 de miliarde reprezintă necesarul legat de deficit, iar 150 de miliarde sunt datorii mai vechi care trebuie refinanțate.
„Ținta pe acest an de deficit este de 6,2% din PIB, care e corespondentul unui necesar nominal de finanțare de 130 de miliarde. În același timp, rostogolim datorii de 150. Datoriile din trecut pe care le-am rostogolit în 2026 sunt 150 de miliarde și au crescut de la 100 la 150 în 2026. Și necesarul de finanțare în acest an a fost cel mai mare de până acum: 278 de miliarde”, a explicat Nazare. El a adăugat că guvernul menține ținta de 6,2% din PIB, deși recunoaște că există tensiuni, inclusiv legate de cererile 5 și 6 de plată din PNRR, bani pe care bugetul i-a prevăzut deja, dar pe care statul riscă să nu-i mai primească integral.
„Noi am construit bugetul pe acești bani. Știm că vom pierde sume. Nu știm exact cât vom pierde pe cererea 6”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Nazare, o imagine mai clară asupra sumelor pierdute din PNRR va exista spre finalul lunii noiembrie, după discuțiile cu oficialii europeni. „Am avut discuții cu comisarul Dombrovskis și undeva spre finalul acestei luni vom avea o vizibilitate mai bună în privința potențialelor… cifrei concrete de bani din PNRR pe care nu-i vom putea primi în acest an. Va fi probabil o sumă contestată, pe care noi vom trimite argumentele noastre și discuția va avea loc în 2027, dar nu ne mai putem baza integral pe sumele din PNRR”, a spus el.
Ministrul a mai precizat că, prin reașezările făcute la rectificarea bugetară și prin planificarea stabilită împreună cu autoritățile locale, Guvernul încearcă să încheie anul tot în ținta de 6,2% din PIB. „Nu e ușor, dar noi credem că putem să facem acest lucru. Și ținta de 6,2 rămâne, din punctul nostru de vedere, în picioare. În două săptămâni vom avea o vizibilitate mai mare”, a afirmat Nazare, care a subliniat că toate datele privind execuția bugetară sunt publicate lunar și nu există alte cifre în afara celor oficiale. „Nu avem altfel de date decât date reale, iar acelea sunt în execuția bugetară, care este oglinda țării”, a mai spus el.
Datoria către Pfizer și alte obligații restante
Ministrul a recunoscut că există obligații bugetare acumulate în perioade diferite, unele mai vechi, altele mai recente, care pun presiune atât pe deficitul acestui an, cât și pe cel al anului viitor. Printre exemplele date s-a numărat datoria către compania Pfizer, apărută după o hotărâre din această primăvară și evaluată la 3,4 miliarde de lei.
„Din acel moment am început discuțiile și purtăm de niște luni de zile discuții cu Pfizer pe mitigarea acestei sume”, a declarat Nazare, adăugând că fiecare subiect sensibil — fie vorba de magistrați, de Pfizer sau de facturile la energie din vechea schemă de subvenții — este tratat cu seriozitate și va fi inclus într-un raport pe care îl va face public.
Separat, ministrul a discutat despre cele 3,4 miliarde de euro care ar putea fi pierdute din PNRR, precizând că suma cuprinde atât granturi, cât și împrumuturi, iar doar partea de grant are impact direct asupra deficitului. Întrebat cât reprezintă fiecare categorie, Nazare a estimat o împărțire aproximativ egală, menționând că structura fusese anunțată anterior de ministrul Fondurilor Europene. „Doar suma pe grant are impact direct în deficit, nu și suma pe împrumut. Acele 3,4 miliarde sunt grant și împrumut împreună. Aproximativ – bineînțeles că asta e o cifră anunțată de ministrul fondurilor – bănuiesc că e undeva 50-50”, a explicat el.
Nazare a precizat că oficialii români încearcă să limiteze pierderile din PNRR prin discuții directe cu Bruxelles-ul. „A fost și ministrul fondurilor la Bruxelles, eu abia m-am întors acum câteva zile. Eu muncesc pe partea de Ecfin cu comisarul Dombrovskis și întregul departament, domnul ministru Ghigiu lucrează pe partea de Recovery, unde e sediul materiei PNRR, și încercăm să limităm pe cât posibil această pierdere, astfel încât să nu punem în pericol ținta de la finalul anului”, a spus ministrul.
Restanțe la concediile medicale
Un alt subiect abordat de Nazare a fost cel al restanțelor la plata concediilor medicale, care au depășit 4 miliarde de lei în fiecare dintre ultimii patru ani, în ciuda faptului că cheltuielile pentru Fondul de Sănătate s-au cvadruplat în aceeași perioadă. Ministrul consideră că problema nu a fost rezolvată și că instituțiile responsabile trebuie să caute cauzele acestor creșteri.
„Casa de Sănătate și Ministerul Sănătății trebuie să studieze foarte atent care este sursa acestor sume care cresc foarte mult. […] Acolo trebuie acționat cu măsuri structurale”, a declarat Nazare. Anul trecut au fost plătite aproximativ 2 miliarde de lei pentru concediile medicale, iar la ultima rectificare bugetară au mai fost alocate circa 500 de milioane. Ministrul crede că este necesară o analiză amănunțită a bugetului Casei de Sănătate pentru optimizarea cheltuielilor.
Întrebat dacă mai există datorii sau dezechilibre financiare neprezentate public, Nazare a răspuns că orice problemă de acest fel ar fi apărut deja în execuția bugetară lunară. „Execuția bugetară pe care noi o publicăm lună de lună ar fi indicat și ar fi semnalat încă din timp dacă ar fi intervenit un decalaj bugetar. Deci decalajul bugetar ar fi fost semnalat de execuție, dar nu e semnalat de execuție”, a afirmat el, adăugând că problemele structurale sunt cunoscute atât de Comisia Europeană, cât și de agențiile de rating, iar obiectivul este gestionarea lor fără a afecta țintele de deficit.
Acord cu Grecia și colectarea TVA
România urmează să semneze un acord de cooperare și asistență tehnică cu Grecia, pentru a prelua măsuri de combatere a evaziunii fiscale, printre care conectarea POS-urilor la casele de marcat și îmbunătățirea sistemului e-Factura.
Nazare se așteaptă la o ameliorare a decalajului de TVA în raportul pe care Comisia Europeană îl va publica în noiembrie. El a spus că Ministerul Finanțelor și ANAF au transmis observații pe acest subiect și au discutat cu comisarul Hoekstra la Bruxelles. Ministrul a invocat și creșterea încasărilor din TVA, care a avansat cu peste 24% față de anul trecut, precum și unificarea a peste 520 de aplicații într-o singură platformă informatică, menită să îmbunătățească colectarea.
Scheme de sprijin pentru companii
Întrebat despre măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, Nazare a spus că planul de relansare economică a trecut deja din etapa legislativă în cea a finanțării concrete a proiectelor. „Avem un plan de relansare pe care noi îl executăm. L-am aprobat în februarie, ne-am ținut de el și fiecare schemă a fost aprobată”, a declarat ministrul.
Printre programele menționate se numără o schemă de cel puțin 150 de milioane de euro pentru industrie, alte 150 de milioane pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în biotehnologie și inteligență artificială, și 100 de milioane de euro destinate românilor din diaspora care vor să investească în țară. Ministrul a mai vorbit despre aproximativ 4 miliarde de lei în garanții, acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare pentru proiecte ale IMM-urilor, și despre cele 3,5 miliarde de euro alocate de ADR-uri pentru proiecte regionale. Nazare a subliniat și nevoia atragerii capitalului privat prin parteneriate public-private, inclusiv pentru spitale și autostrăzi, în condițiile în care bugetul de stat nu va mai putea susține singur același volum de investiții.
Datoria publică și perspectivele economice
Ministrul Finanțelor a apărat continuarea reducerii deficitului, argumentând că împrumuturile mari ale statului limitează banii disponibili pentru investițiile companiilor și apasă asupra generațiilor viitoare. „Nu putem să sperăm cu adevărat la prosperitate și dezvoltarea țării cu deficite mari. Fiecare deficit din fiecare an îl aruncăm într-un sac, care sac se numește datoria publică, care a trecut de 61% în acest moment. Acea datorie ne apasă pe toți și generațiile următoare, copiii noștri”, a declarat Nazare.
El a recunoscut că populația a trecut printr-o perioadă dificilă, dar a spus că Guvernul caută soluții care să reducă deficitul fără a mai afecta suplimentar oamenii și economia. „Venim de la 9 și ajungem la 6 în acest an. Și mai avem trei ani de zile programați să ajungem la 3. […] Dacă îl facem pe creștere economică, e mai ușor de dus pentru toată lumea – și pentru noi ca stat, și pentru companii, și pentru oameni”, a explicat el.
Nazare estimează o revenire economică în trimestrul al treilea, menționând creșterea construcțiilor cu 40% și a exporturilor cu 11% în august, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Pentru 2027, ministrul anticipează o creștere economică de 1,7-1,8%.
Indexarea pensiilor și TVA la alimente
Întrebat dacă pensiile vor fi indexate, Alexandru Nazare a confirmat intenția Guvernului de a aplica această măsură. „Am discutat despre indexarea pensiilor, trebuie s-o facem. În momentul când vom avea toate datele integrate în platformă, vom avea decizia în guvern, dar va fi o indexare a pensiilor”, a declarat el.
În privința unei eventuale reduceri a TVA la alimentele de bază, ministrul a spus că și-ar dori o astfel de măsură, dar că decizia trebuie analizată în funcție de impactul bugetar și de angajamentele asumate prin PNRR. Referitor la taxele din 2027, Nazare a reiterat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi eliminat, însă a evitat să dea detalii despre alte eventuale modificări fiscale.
„Ce ne dorim este să fie o decizie echilibrată, care să confirme traiectoria pe care am pornit și care să ne treacă cu bine de primul trimestru din anul viitor și de examenele din 2027, și în 2027 să ne revenim”, a afirmat Alexandru Nazare.
