Donald Trump a declanșat o criză diplomatică majoră după ce a decis, fără consultarea aliaților NATO, să bombardeze Iranul alături de Israel. Reacțiile dure și amenințările președintelui american pun sub semnul întrebării viitorul alianței.
Donald Trump a luat decizia de a începe o campanie de bombardamente masive asupra Iranului fără a consulta statele membre NATO. Acțiunea, coordonată cu Israel, a atras criticile aliaților, care s-au simțit excluși dintr-o decizie de importanță globală, conform La Vanguardia.
În contextul unui conflict prelungit de cinci săptămâni, Teheranul a răspuns prin blocarea transportului petrolier în strâmtoarea Ormuz. Deși Trump a cerut sprijinul aliaților europeni, aceștia au refuzat, afirmând că nu vor să se implice într-un război care contravine intereselor și dreptului internațional.
Mai multe state NATO, inclusiv Spania, au impus restricții: au interzis folosirea bazelor militare comune și au închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate. Aceste măsuri au accentuat tensiunile, determinându-l pe Trump să amenințe cu retragerea SUA din NATO după încheierea conflictului.
Trump a descris NATO ca un „tigru de hârtie”, subliniind că inclusiv Vladimir Putin ar fi conștient de această slăbiciune. Președintele american consideră că alianța nu mai este eficientă și că SUA suportă un cost disproporționat, acoperind 60% din cheltuielile de apărare ale NATO.
În primul mandat, Trump a criticat dur investițiile europene în apărare. Deși a obținut angajamente pentru creșterea cheltuielilor la 5% din PIB până în 2035, a continuat să preseze aliații. A insistat că NATO trebuie să servească interesele americane și a sugerat chiar operațiuni ofensive.
Pe fondul acestor tensiuni, 16 foști ambasadori americani la NATO au trimis o scrisoare deschisă administrației Trump. Ei subliniază că „NATO nu este un act de generozitate, ci un instrument strategic esențial pentru puterea globală a SUA”.
Pentru armata americană, NATO oferă acces la aproximativ 35 de baze în Europa, esențiale pentru operațiuni în multiple regiuni. Fără această rețea, SUA ar trebui să majoreze semnificativ bugetul apărării, cu costuri suplimentare de 100 până la 200 de miliarde de dolari anual.
Cheltuielile militare ale aliaților au depășit 560 de miliarde de dolari în 2025, contribuind la securitatea SUA. NATO facilitează și protecția comerțului transatlantic, schimbul de informații și standardizarea echipamentelor militare.
Casa Albă a solicitat un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, o creștere de 40%. Analiștii interpretează această măsură ca un posibil semn de distanțare de NATO și de asumare a unor costuri mai mari în absența alianței.
