Românii vor plăti aproximativ 3 miliarde de euro, bani pentru măririle de salariu ale procurorilor și judecătorilor. Fiecare dintre noi va contribui la bunăstarea acestora, în urma aplicării unor decizii judecătorești definitive.
Conform unui document transmis de Ministerul Finanțelor către Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte, Guvernul României este obligat să plătească retroactiv suma de 16 miliarde de lei, aproximativ 3 miliarde de euro pentru măririle de salarii acordate procurorilor și judecătorilor. Acest document vine în contextul unor decizii pronunțate în instanță și afectează bugetul public.
Potrivit documentului, din 2018, Înalta Curte, Parchetul General și CSM au stabilit o valoare de referință sectorială de 605,228 lei pentru această categorie de personal, fără a aplica plafonarea prevăzută de legea salarizării bugetare, transmite B1TV.
Majorarea salariilor este consecința unor hotărâri judecătorești, în special a unei decizii în 2020, în urma căreia un consilier de probațiune a obținut o creștere a valorii de referință sectoriale la 605 lei, față de nivelul anterior de 485 lei. Alte sentințe în procesele deschise de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat și personal auxiliar și conex au contribuit, de asemenea, la majorarea salariilor.
Suma totală de plată necesară retroactiv este de 16,09 miliarde lei, din care 10,68 miliarde lei reprezintă suma de bază, iar restul reprezintă o dobândă penalizatoare de 20%, acumulată în perioada 2018-2022.
Ministerul Finanțelor semnalează că numărul proceselor a crescut exponențial și că, la sfârșitul anului 2022, erau pe rol peste 3.250 de dosare civile legate de această problemă.
De asemenea, documentul avertizează cu privire la consecințele potențiale, mai ales dacă și alte categorii de personal din sectorul bugetar încep să invoce argumente juridice similare. Ministerul Finanțelor susține că depășirea plafoanelor stabilite de Legea-cadru nr. 157/2017, menite să asigure echilibre macrobugetare, ar putea face sistemul de salarizare din justiție neprevizibil și imposibil de administrat, având un impact bugetar semnificativ, care ar putea afecta și celelalte categorii ocupaționale bugetare.
Experții subliniază că, în acest fel, ar putea apărea costuri „exorbitante” și avertizează că, dacă această situație nu este abordată rapid prin măsuri legislative și administrative, ar putea duce la acumularea unor sume de plată greu de gestionat din buget, cu impact asupra cheltuielilor publice.