Uniunea Europeană a direcționat fonduri substanțiale către organizații neguvernamentale în perioada 2021-2023, însă modul de utilizare a acestor bani ridică semne de întrebare, conform unui raport recent. Curtea Europeană de Conturi (ECA) a semnalat luni că, deși suma alocată se ridică la 7,4 miliarde de euro, informațiile publice despre beneficiari și destinația fondurilor sunt insuficiente.
„Finanțarea UE pentru ONG-uri este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, auditorul principal al raportului, subliniind magnitudinea problemei. „Aici nu vorbim despre arahide”, a adăugat ea, referindu-se la sumele considerabile implicate, conform Hotnews.
Situația a generat tensiuni politice la Bruxelles la începutul anului, când au apărut indicii că o parte din fondurile destinate organizațiilor de mediu au fost utilizate pentru activități de lobby pe lângă instituțiile europene. Aceste descoperiri au fost speculate de eurodeputații de dreapta, care au folosit rapoartele privind instrumentul de finanțare LIFE ca argumente împotriva agendei ecologice promovate de Comisia Europeană.
În replică, Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a condamnat săptămâna trecută ceea ce a numit un „atac scandalos”, considerând că acesta urmărește să înăbușe eforturile societății civile pentru protecția mediului.
Daniel Freund, eurodeputat al Verzilor, a recunoscut necesitatea îmbunătățirii transparenței, dar a criticat direcționarea criticilor: „O mai mare transparență în modul în care sunt utilizate aceste fonduri este, fără îndoială, necesară. Cu toate acestea, este o greșeală să arăți cu degetul către societatea civilă în această dezbatere.”
Raportul ECA evidențiază mai multe deficiențe în sistemul actual de finanțare. Conform documentului, Comisia Europeană nu a comunicat clar informațiile disponibile privind activitățile de advocacy finanțate cu bani europeni. De asemenea, auditorii au remarcat absența controalelor eficiente care să garanteze independența organizațiilor beneficiare și respectarea valorilor europene, precum și lipsa unei „viziuni de ansamblu de încredere” asupra sumelor distribuite.
Un caz menționat în raport relevă că un important institut de cercetare a fost clasificat drept ONG, deși organul său de conducere era format exclusiv din reprezentanți guvernamentali.
ECA avertizează că asemenea deficiențe expun Uniunea Europeană unui „risc de reputație” considerabil. „Transparența este cheie pentru a asigura o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a concluzionat Andrikiene.
