Donald Trump a declarat că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte, redeschizând discuția despre viitorul politic al lui Volodimir Zelenski. Legea marțială interzice organizarea alegerilor pe durata războiului, dar sondajele arată că tot mai mulți ucraineni nu îl mai vor pe Zelenski pentru un al doilea mandat.
Valeri Zalujnîi, Kirilo Budanov, Mihailo Fedorov și Petro Poroșenko sunt menționați drept posibili candidați la un viitor scrutin prezidențial.
Donald Trump a afirmat sâmbătă că Ucraina ar trebui să își aleagă un nou președinte, reluând apelurile adresate Kievului pentru organizarea unor alegeri pe care legislația ucraineană le interzice în timpul războiului. „Cred că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a spus liderul american.
Declarația a venit după ce Zelenski a criticat un acord prin care Statele Unite ar urma să primească milioane de tone de motorină din Rusia. Înțelegerea a fost anunțată pe fondul creșterii prețurilor la combustibili provocate de războiul SUA împotriva Iranului și de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Teheran, într-un moment în care Washingtonul se confruntă cu presiuni asupra consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Președintele ucrainean a numit acordul „absolut îngrozitor” și a spus că reprezintă un cadou pentru Vladimir Putin.
Ucraina a lovit repetat cu drone instalații petroliere și de gaze aflate pe teritoriul rus, în încercarea de a reduce veniturile din exporturile energetice care finanțează războiul. Rusia a răspuns cu atacuri asupra centralelor electrice și altor obiective energetice ucrainene, provocând pene de curent și de căldură, inclusiv la Kiev.
Armistițiul energetic, contestat de ambele părți
Duminică, Trump a anunțat un „armistițiu energetic” între Moscova și Kiev, susținând că cele două părți au convenit să oprească imediat atacurile asupra infrastructurii energetice. Rusia nu a confirmat înțelegerea, iar Ucraina a spus că o va respecta doar dacă Moscova face același lucru. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a acuzat Rusia că a încălcat armistițiul imediat după anunțarea lui.
Zelenski a spus, la rândul său, că Ucraina ar organiza alegeri dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului timp de 60 de zile. Legea marțială, instituită după invazia pe scară largă din 24 februarie 2022, interzice însă desfășurarea oricărui scrutin cât timp este în vigoare, iar oficialii ucraineni au semnalat și riscurile de securitate pe care le-ar presupune organizarea alegerilor sub atac.
Mandatul lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în mai 2024. Rusia îl descrie drept un lider fără legitimitate, iar Trump l-a acuzat că folosește războiul ca pretext pentru a evita alegerile. Deși rămâne o figură centrală a politicii ucrainene, sondajele arată că tot mai mulți cetățeni nu îl mai susțin pentru un nou mandat, iar președintele nu a confirmat dacă va candida din nou. Potrivit aceluiași sondaj, 71% dintre respondenți resping ideea unor alegeri în condițiile actuale.
Imaginea lui Zelenski a avut de suferit și din cauza unor scandaluri de corupție care au implicat persoane apropiate de el. Demiterea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, a dus, de asemenea, la proteste în mai multe orașe ucrainene.
Zalujnîi, principalul rival politic
Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei ucrainene și actual ambasador al Kievului la Londra, este considerat cel mai important rival politic al lui Zelenski. Potrivit unui sondaj publicat joi de institutul Rating Group, el și actualul președinte ar aduna cele mai multe voturi într-un eventual scrutin: aproape 23% dintre respondenți l-ar vota pe Zelenski, iar peste o cincime s-au declarat pentru Zalujnîi.
La capitolul încredere, Zalujnîi stă mai bine: 64% dintre respondenți spun că au încredere în el, față de 53% în cazul lui Zelenski. Fostul comandant nu a confirmat public intenția de a candida, deși speculațiile despre ambițiile sale politice continuă.
Jenny Mathers, lector principal în politică internațională la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor, consideră că experiența acumulată în război va cântări mult în alegerile viitoare. „Din această perspectivă, Valeri Zalujnîi ar putea ajunge în cea mai bună poziție, deoarece rolul său de comandant al forțelor armate în primii doi ani ai invaziei pe scară largă a fost unul foarte vizibil și, în general, apreciat pozitiv”, a declarat Mathers pentru Newsweek. Ea a remarcat însă că Zalujnîi are o prezență publică mai discretă de când a devenit ambasador la Londra.
Budanov și Fedorov, nume apărute din umbra războiului
Kirilo Budanov s-a făcut cunoscut la conducerea Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării, serviciul de informații militare al Ucrainei. Generalul a atras atenția public și prin faptul că a fost prezentat drept una dintre țintele prioritare ale operațiunilor de asasinat ale Rusiei. El a afirmat că a fost vizat în mai multe rânduri, iar autoritățile ucrainene susțin că soția sa, Marianna, a fost otrăvită cu metale grele la finalul anului 2023.
Din 2026, Budanov conduce administrația prezidențială a lui Zelenski. Nu a anunțat o candidatură și a evitat să răspundă direct întrebărilor despre eventuale ambiții politice. Potrivit Rating Group, aproximativ 53% dintre ucraineni au încredere în el, procent identic cu cel al lui Zelenski, iar 6,7% dintre respondenți ar vota cu generalul într-un eventual prim tur. Mathers îl descrie ca fiind cunoscut pentru rolul său în efortul de război, dar și ca pe o persoană rezervată, care vorbește puțin în public.
Mihailo Fedorov avea doar 35 de ani când a devenit o figură importantă în strategia tehnologică și militară a Ucrainei, coordonând dezvoltarea și folosirea dronelor înainte de a fi numit ministru al apărării, în ianuarie 2026. Șase luni mai târziu a fost demis, pe fondul unui conflict intens mediatizat cu Zelenski și cu generalul Oleksandr Sîrski, atunci comandant-șef al armatei.
Demiterea lui Fedorov a scos oameni în stradă în mai multe orașe. Ulterior, fostul ministru a cerut organizarea de alegeri în timpul războiului, gest interpretat drept una dintre cele mai serioase provocări la adresa autorității lui Zelenski de la începutul invaziei. Mathers spune că Fedorov era foarte popular imediat înainte și după demitere, dar criticile sale ulterioare i-ar putea afecta imaginea. „Există riscul să fie perceput ca o persoană mai preocupată de propriile perspective politice decât de interesele țării în ansamblu”, a explicat experta. În sondajul Rating Group, 38% dintre respondenți spun că au încredere în el, iar 7,6% l-ar vota în primul tur al unui eventual scrutin.
Poroșenko, fostul președinte sancționat de Zelenski
Petro Poroșenko a condus Ucraina între 2014 și 2019, perioadă marcată de anexarea Crimeei de către Rusia și de sprijinul Moscovei pentru separatiștii din Donețk și Lugansk, regiuni cunoscute împreună drept Donbas. A ajuns la putere în 2014, după înlăturarea lui Viktor Ianukovici în urma protestelor Revoluției Maidanului, dar imaginea sa s-a deteriorat ulterior din cauza dificultăților economice, a corupției și a influenței oligarhilor.
În 2019, Poroșenko a pierdut turul doi al alegerilor prezidențiale în fața lui Zelenski, care nu deținuse anterior nicio funcție politică importantă. Analiștii au explicat atunci victoria lui Zelenski prin nemulțumirea populației față de economie și corupție.
La finalul anului 2021, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe Poroșenko de trădare și de finanțarea forțelor separatiste din estul țării, acuzații pe care fostul președinte le-a negat, susținând că au la bază motive politice. În ianuarie 2022, cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă, Poroșenko s-a prezentat în fața unei instanțe din Kiev, spunând că speră să își dovedească nevinovăția. În februarie 2025, Zelenski i-a impus sancțiuni, inclusiv înghețarea activelor, măsuri justificate de autorități prin considerente de securitate națională.
Unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, Poroșenko a susținut constant apropierea țării de Europa și a rămas o voce importantă a opoziției după finalul mandatului. Mathers îl consideră însă unul dintre candidații cu cele mai mici șanse de a câștiga un viitor scrutin.
Un rezultat electoral rămâne, deocamdată, imposibil de anticipat cu certitudine. Alegerile nu pot fi organizate în condițiile legale actuale, iar războiul continuă să influențeze atât popularitatea liderilor, cât și prioritățile electoratului. Sondajele arată că Zalujnîi are cel mai ridicat nivel de încredere publică, în timp ce Budanov și Fedorov au câștigat vizibilitate prin rolurile lor în efortul de război. Rezultatul final al unei eventuale competiții va depinde însă nu doar de popularitate, ci și de evoluția conflictului, de condițiile în care ar putea fi organizat scrutinul și de decizia lui Zelenski privind o nouă candidatură. Până atunci, apelul lui Trump pentru alegerea unui nou președinte pune presiune suplimentară pe conducerea de la Kiev, în timp ce Ucraina continuă să lupte împotriva invaziei rusești.
