Prețul petrolului a înregistrat o creștere vertiginoasă miercuri, pe fondul rapoartelor potrivit cărora Statele Unite se pregătesc pentru o blocadă „extinsă” asupra Iranului. Țițeiul Brent, referința globală, a urcat la peste 120 de dolari pe baril, atingând pentru scurt timp 122 de dolari – cel mai ridicat nivel din 2022.
Creșterea bruscă a prețului vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală prin care trece aproximativ o cincime din rezerva mondială de petrol și gaze naturale lichefiate, rămâne practic închisă din cauza conflictului. Iranul a restricționat drastic transportul maritim ca răspuns la atacurile americane și israeliene începute pe 28 februarie, iar la începutul acestei luni, Teheranul a avertizat că orice navă care se apropie de strâmtoare va fi vizată.
Trump consultă directorii din energie
Marți, președintele american Donald Trump i-a primit la Casa Albă pe directorii din domeniul energiei, inclusiv pe directorul executiv al Chevron, Mike Wirth, pentru a discuta modalități de limitare a consecințelor asupra consumatorilor americani. Potrivit unui oficial al Casei Albe, s-au discutat teme precum producția internă de energie, progresul în Venezuela, contractele futures pe petrol, gazele naturale și transportul maritim.
Traderii de petrol par să fi interpretat această întâlnire ca un semn că blocada efectivă a Strâmtorii Ormuz va continua pentru o perioadă lungă de timp. Conform unor rapoarte din Wall Street Journal, Trump le-ar fi ordonat consilierilor să se pregătească pentru extinderea blocadei actuale asupra porturilor iraniene, în efortul de a reduce economia țării. Oficialii americani au declarat că președintele a optat pentru continuarea presiunii economice, deoarece celelalte opțiuni – reluarea bombardamentelor sau retragerea – prezentau mai multe riscuri.
Iranul, sub presiune economică tot mai mare
Economia iraniană se confruntă cu o criză tot mai profundă. Potrivit Centrului de Statistică al Iranului, rata anuală a inflației a crescut la 53,7%, iar moneda națională, rialul, a scăzut la un minim record. Guvernul iranian a declarat săptămâna trecută că aproximativ două milioane de iranieni și-au pierdut locurile de muncă, direct sau indirect, din cauza războiului.
Oficialii iranieni au declarat marți că țara poate rezista blocadei, deoarece folosește rute comerciale alternative. Între timp, Trump a îndemnat Iranul să „fie deștept cât mai curând” și să semneze un acord, după zile de blocaj în eforturile diplomatice.
Fluctuații și perspective sumbre
Deși prețul petrolului a scăzut la 90 de dolari pe baril pe 17 aprilie, după anunțarea unui armistițiu între Israel și Liban, acesta a crescut constant în ultimele 12 zile pe măsură ce SUA și-a continuat blocada. Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a declarat că impactul în Regatul Unit s-a limitat până acum la creșterea prețurilor la benzină și motorină, dar „în fiecare zi care trece fără o reluare a aprovizionării crește riscul unor penurii fizice și al unor creșteri mai abrupte ale prețurilor la o gamă de bunuri”.
Banca Mondială a prognozat marți că prețurile la energie vor crește cu 24% în 2026, ajungând la cel mai înalt nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, dacă cele mai acute perturbări din Iran se vor încheia în mai.
Pe piețele financiare, acțiunile europene au scăzut miercuri. Indicele FTSE 100 din Marea Britanie a pierdut 1,2%, Cac-ul francez a scăzut cu 0,39%, iar DAX-ul german cu 0,27%. Bursele asiatice au crescut însă în mare parte, continuându-și redresarea după șocul inițial al războiului.
