Într-o Europă marcată de nemulțumirile dascălilor, România se remarcă printr-o situație neobișnuită: profesorii sunt mai bine plătiți decât alți salariați cu studii superioare, indiferent de nivelul la care predau.
Conform raportului „Education at a Glance 2025” (EaG 2025), publicat marți, 9 septembrie 2025, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cadrele didactice din învățământul primar din România câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât alți profesioniști cu studii universitare. Totuși, în ciuda salariilor competitive, protestele profesorilor continuă, semnalând probleme sistemice mai profunde.
România se numără printre puținele țări, alături de Costa Rica, Peru și Portugalia, unde profesorii depășesc veniturile altor absolvenți de facultate. În Costa Rica, dascălii din învățământul liceal câștigă cu peste 50% mai mult, iar în Peru, cei din învățământul primar au un avantaj similar. În contrast, media OCDE arată că profesorii din învățământul primar câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin decât alți profesioniști cu studii superioare. „Salariile competitive pot face profesia de cadru didactic mai atractivă, mai ales că în multe țări profesorii câștigă mai puțin decât alți lucrători cu studii superioare”, notează raportul OCDE, conform ziare.com.
În România, profesorii din învățământul primar se bucură de un avantaj salarial de 14% față de alți angajați cu studii superioare, care, la rândul lor, câștigă cu 41% mai mult decât cei cu studii liceale. Totuși, doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de media OCDE de 42%. În ciuda acestui decalaj, rata de ocupare a absolvenților de facultate este impresionantă: 92% dintre aceștia au un loc de muncă, peste media OCDE de 87%.
Bonusuri și condiții favorabile, dar cu provocări
Profesorii din România pot beneficia de compensații suplimentare pentru activități precum predarea unui număr mai mare de ore, participarea la programe de mentorat sau îndeplinirea unor sarcini speciale. „În România, profesorii pot primi o indemnizație de rezidență sau o compensație suplimentară pentru predarea pentru elevi cu nevoi speciale sau într-o zonă defavorizată, îndepărtată sau cu costuri ridicate”, precizează raportul OCDE. În plus, vacanțele școlare sunt mai lungi decât media OCDE, totalizând 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu 13,5 săptămâni în țările membre.
Cu toate acestea, sistemul educațional românesc se confruntă cu provocări. Elevii beneficiază de doar 6.000 de ore de învățământ obligatoriu în ciclurile primar și gimnazial, cu 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. Dintre acestea, 46% din timpul de instruire în învățământul primar și 29% în gimnaziu sunt dedicate matematicii, citirii, scrierii și literaturii, față de 41% și, respectiv, 27% în țările OCDE. Numărul de ore de predare obligatorii este, de asemenea, mai mic: 540 de ore pe an în învățământul primar și 834 de ore în gimnaziu, comparativ cu 804 și, respectiv, 909 ore în media OCDE.
Penurie de profesori și lipsa căilor alternative
Raportul evidențiază o problemă globală: penuria de profesori. În România, 1,9% din posturile didactice sunt neocupate, iar 2% dintre profesori nu sunt pe deplin calificați, cifre apropiate de media OCDE (1,6% posturi neocupate și 4,9% profesori necalificați). Totuși, raportul subliniază că „comparațiile între țări trebuie făcute cu prudență, deoarece procesele de recrutare variază semnificativ, de la sisteme centralizate cu examene naționale competitive până la angajări descentralizate la nivel de școală”.
Spre deosebire de 16 din 28 de țări OCDE, care oferă căi alternative pentru persoanele care își schimbă cariera către educație, România nu are astfel de programe dedicate. „Atragerea profesorilor aflați la a doua carieră poate contribui la atenuarea deficitului de cadre didactice, aducând în același timp în profesie persoane cu o experiență mai vastă”, notează OCDE, sugerând o posibilă soluție pentru sistemul românesc.
Provocări demografice și perspective
Raportul mai arată că proporția tinerilor adulți (25-34 de ani) fără studii secundare superioare a scăzut în România de la 26% în 2019 la 24% în 2024, dar rămâne peste media OCDE de 13%. De asemenea, populația de copii cu vârste între 0 și 4 ani a scăzut cu 5% între 2013 și 2023, iar previziunile indică o scădere suplimentară de 11% până în 2033, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra sistemului educațional, dar necesită o adaptare strategică.
În ciuda salariilor competitive, protestele profesorilor din România, surprinse în imagini în fața Parlamentului, reflectă nemulțumiri legate de condițiile de lucru și de reformele recente. Raportul OCDE subliniază că, deși salariile sunt atractive, „creșterea lor poate fi dificilă din punct de vedere financiar, deoarece costurile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru educație”.
