Un document prezentat luni de România TV, pe surse, arată o legitimație diplomatică pe numele lui Călin Georgescu, cu titulatura de „senator” al unui „Order of Malta”. Sursele citate de televiziune susțin că astfel de elemente de statut ar fi fost folosite pentru a crea credibilitate în fața potențialilor investitori. Documentul nu corespunde însă denumirii Ordinului Suveran Militar de Malta recunoscut diplomatic de România.
Fostul candidat la Președinție este cercetat de DIICOT într-un dosar de înșelăciune, iar noul document ar putea deschide o pistă suplimentară în anchetă. Pe legitimație apare mențiunea „SENATOR GEORGESCU CALIN”, sub sigla „Order of Malta”, iar la rubrica funcției este trecut „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”.
Instituția care întreține relații diplomatice oficiale cu România este Sovereign Military Hospitaller Order of St John of Jerusalem, of Rhodes and of Malta, cunoscută drept Ordinul Suveran Militar de Malta. Aceasta are ambasadă la București și relații diplomatice cu 115 state. Denumirea de pe legitimația difuzată de România TV este alta: „Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem O.S.J.”
Ordinul Suveran de Malta avertizează public de ani de zile despre existența unor organizații care folosesc denumiri și simboluri asemănătoare pentru a crea impresia că ar fi entitatea legitimă, recunoscută internațional. Instituția oficială precizează că aceste organisme nu au nicio legătură cu ea. Chiar Ambasada Ordinului la București anunța, în octombrie 2025, că problema „false orders” ajunsese în atenția autorităților române și fusese discutată inclusiv cu ministrul de Interne. Tot ambasada precizează că Ordinul autentic, alături de cele patru ordine istorice reunite în Alliance of Orders of St John, sunt singurele organisme recunoscute din această familie instituțională.
Ce arată exact documentul
Pe legitimație apar fotografia lui Călin Georgescu, numărul „L 120052”, data nașterii 26.03.1962 și data emiterii, 2025/05. Formularea exactă contează: documentul nu spune textual „senator de Malta”, ci îl prezintă drept „Senator Georgescu Calin” în cadrul unei entități autointitulate „Order of Malta”, cu funcția „Prior of United States of America” trecută separat.
Fără o expertiză sau o confirmare a anchetatorilor, nu se poate spune juridic că legitimația este un fals material. Se poate constata însă că denumirea de pe document diferă de cea a Ordinului Suveran Militar de Malta recunoscut diplomatic de România, instituție care avertizează despre organizații ce îi imită identitatea.
Există și o diferență de regim. Ordinul Suveran Militar de Malta emite documente diplomatice, dar în condiții foarte restrictive: potrivit site-ului oficial, există în lume aproximativ 500 de pașapoarte diplomatice ale Ordinului, acordate Marelui Maestru, membrilor Consiliului Suveran, membrilor misiunilor diplomatice, Marilor Priori, președinților asociațiilor naționale și unor persoane aflate în misiuni oficiale de rang înalt. Din 2005, aceste pașapoarte sunt biometrice și conforme standardelor ICAO. Documentul difuzat de România TV este, în schimb, o legitimație tip card, intitulată „Diplomatic ID”.
Bani găsiți la percheziție
Potrivit acelorași informații pe surse, la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia ar fi fost găsiți, în timpul perchezițiilor, aproximativ 5.000–6.000 de euro în numerar. DIICOT nu a inclus această informație în comunicatul oficial și nici în declarația publică privind mecanismul presupusei fraude, la fel cum nu a confirmat oficial existența legitimației. Deținerea unei asemenea sume nu reprezintă, prin ea însăși, o faptă ilegală; relevanța pentru dosar depinde de proveniența banilor și de ce vor stabili anchetatorii.
Potrivit surselor televiziunii, anchetatorii verifică dacă astfel de titulaturi și documente ar fi fost folosite de Georgescu pentru a-și consolida imaginea și credibilitatea față de persoane cărora le prezenta proiecte de investiții sau posibilități de finanțare. Ipoteza se suprapune ca logică peste mecanismul descris oficial de DIICOT, dar nu trebuie confundată cu ceea ce procurorii au confirmat.
Legitimația poartă data mai 2025, în timp ce DIICOT plasează constituirea presupusului grup infracțional în septembrie 2021, aceeași perioadă în care ar fi început operațiunea legată de finanțarea de șase milioane de euro. În lipsa unui document similar emis înainte de 2021 sau a unei informații explicite din dosar potrivit căreia Georgescu ar fi avut aceeași calitate la acel moment, legitimația din fotografie nu poate fi prezentată drept documentul care l-ar fi convins pe Răzvan Leu în 2021. Ea ar putea constitui, cel mult, o piesă privind modul în care Georgescu s-ar fi prezentat ulterior altor persoane, dacă informația surselor România TV va fi confirmată de anchetă.
Ce spune oficial DIICOT
Informațiile prezentate luni de procurori sunt mult mai ample. Potrivit DIICOT, din septembrie 2021 doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani ar fi constituit un grup infracțional organizat, activ în România și Marea Britanie, condus de românul de 64 de ani. Unei persoane vătămate i-ar fi fost promis un credit de șase milioane de euro.
Mihaela Melconian, purtătorul de cuvânt al DIICOT, a explicat: „Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale.” Ea a mai precizat că pentru câștigarea încrederii victimei „i-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, i-au fost indicate conturi pentru efectuarea plăților și i-au fost comunicate pretinse aprobări ale finanțării”.
Verificările procurorilor au arătat că entitatea prezentată drept instituție bancară britanică avea sediul, în realitate, în Uniunea Comorelor, iar banii au fost transferați într-un cont al unei alte entități din Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția. DIICOT a mai dezvăluit destinația care ar fi fost prezentată victimei pentru banii ce urmau a fi recuperați din garanție: „Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului”, a spus Mihaela Melconian, care a adăugat: „Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.”
Finanțarea inițială de șase milioane de euro nu s-ar fi concretizat. Ulterior, victimei i-ar fi fost promisă majorarea creditului la 15 milioane de euro, sumă pentru care ar fi fost convinsă să achite încă 100.000 de euro. Prejudiciul total investigat depășește 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu și celelalte persoane cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
