România traversează un declin demografic structural care amenință economia, piața muncii și sistemul de sănătate, potrivit unei analize publicate în revista „Intelligence”, editată de SRI. Populația țării ar putea ajunge la doar 14,6 milioane de locuitori până la finalul secolului. Fenomenul este acum tratat ca vulnerabilitate sistemică de securitate națională.
Autorul analizei, dr. Horațiu Blidaru, atrage atenția asupra scăderii constante a populației rezidente și a îmbătrânirii accelerate a românilor. La 1 ianuarie 2025, populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 de persoane față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane.
„România se confruntă cu un declin demografic structural, marcat de scăderea constantă a populației rezidente și un proces accelerat de îmbătrânire. Potrivit celor mai recente date statistice disponibile, la 1 ianuarie 2025 populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane”, se arată în analiza publicată de revista Intelligence.
Rata totală de fertilitate a ajuns în 2025 la 1,37 nașteri pentru fiecare femeie. Totodată, ponderea persoanelor de peste 65 de ani a urcat de la 17%, în 2015, la 20,3%, în 2025. Pe de altă parte, soldul migrației internaționale a rămas pozitiv, numărul imigranților depășindu-l pe cel al emigranților cu peste 71.000 de persoane, evoluție explicată de autor prin sosirea refugiaților din Ucraina și a lucrătorilor extracomunitari, în special din state asiatice.
Proiecții Eurostat și INS, fără variantă optimistă
Cea mai severă proiecție citată aparține Eurostat, care estimează o pierdere de aproximativ 4,4 milioane de locuitori până în anul 2100. „Conform celei mai recente proiecții asupra populației realizată de Eurostat, până în anul 2100 România va ajunge la 14,6 milioane de locuitori, înregistrând o scădere de 4,4 milioane. Concomitent, se va modifica structura pe vârste a populației, fiind estimată diminuarea cu circa 1,1 milioane a populației tinere (0-14 ani)”, scrie Horațiu Blidaru.
Institutul Național de Statistică a realizat, la rândul său, scenarii pentru anul 2080, iar niciunul nu aduce vești bune. „Toate cele trei scenarii analizate – pesimist, moderat sau optimist – anticipează o scădere a populației cuprinsă între 25% și 10%. În varianta medie, bazată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, considerată cea mai probabilă, se estimează că (…) populația ar scădea cu 3,3 milioane persoane, o diminuare cu 17,9% față de anul 2025”, se arată în articol.
Cel mai sumbru scenariu ar putea apărea dacă fertilitatea, speranța de viață și migrația netă rămân la nivelurile din 2024. „În situația menținerii nivelurilor din 2024 ale fertilității, speranței de viață și migrației nete (varianta constantă), se anticipează o scădere a populației cu 25%, până la 14,367 milioane locuitori”, precizează autorul. Chiar și varianta optimistă a INS arată o pierdere de aproape două milioane de locuitori. Analiza mai citează și estimările Academiei Române, care conturează, de asemenea, un viitor demografic dificil. Potrivit datelor prezentate, în ultimii 35 de ani peste 4,5 milioane de cetățeni români au emigrat permanent sau temporar.
Măsuri propuse pentru stoparea declinului
Specialiștii citați în analiză recomandă o strategie națională integrată, care să stabilizeze populația activă, să reducă „exodul creierelor”, să stimuleze revenirea românilor din diaspora și să atragă și integreze controlat imigranții. Printre măsurile propuse se numără dezvoltarea unor poli economici în afara marilor orașe, corelarea educației cu piața muncii și îmbunătățirea serviciilor publice esențiale.
Pentru readucerea în țară a capitalului uman din diaspora, autorul consideră necesare programe de reintegrare profesională și antreprenorială, alături de simplificarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate. „Pentru a stimula întoarcerea în țară a capitalului uman reprezentat de diasporă, se consideră dezirabilă implementarea de programe de reintegrare profesională și antreprenorială și debirocratizarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate”, arată Blidaru. În privința imigrației, soluțiile propuse vizează „atragerea controlată a forței de muncă, corelat nevoilor reale ale sectoarelor economice”, dar și programe naționale de integrare.
O vulnerabilitate de securitate națională
Dimensiunea cea mai gravă a problemei rămâne, potrivit analizei, cea de securitate națională. Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 nu privește declinul demografic drept o simplă problemă socială. „Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 consideră declinul demografic nu doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate sistemică care afectează toate instrumentele de putere ale statului”, scrie Horațiu Blidaru.
Documentul strategic avertizează că accentuarea declinului demografic și absența unei perspective de redresare a echilibrului demografic amplifică îmbătrânirea populației și perturbă piața muncii. Consecințele depășesc simpla scădere numerică a populației: „Scăderea populației active periclitează sustenabilitatea economică, iar creșterea ponderii populației vârstnice solicită semnificativ sistemele de sănătate și asigurări sociale”, se mai arată în analiza publicată de Intelligence. Astfel, oprirea deteriorării situației demografice figurează printre direcțiile de acțiune ale dimensiunii sociale și demografice a securității naționale.
