O delegație română condusă de președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu investitori americani la sediul JP Morgan. Țara noastră caută finanțare pentru datoria publică și capital pentru proiecte strategice, într-un moment în care necesarul anual de finanțare este estimat la cel puțin 60 de miliarde de euro în următorii 4 ani.
Politologul Sergiu Mișcoiu a explicat care sunt așteptările realiste ale României din această vizită.
Președintele Nicușor Dan a mers pe Wall Street pentru a discuta cu marile fonduri de investiții și bănci americane despre două nevoi esențiale ale României: finanțarea datoriei publice și atragerea de capital pentru investiții strategice. Întâlnirea cu investitorii a avut loc la sediul JP Morgan, unde au participat și alți potențiali finanțatori din SUA.
„Fondurile importante și băncile de investiții sunt parteneri esențiali pentru orice țară modernă și serioasă”, a scris Nicușor Dan pe X. Președintele le-a transmis investitorilor americani că România își va menține traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice, indiferent de „zgomotul politic” din țară.
Șeful statului a mai spus că România va continua să adopte măsuri pentru recâștigarea competitivității, atât a țării, cât și a Europei în ansamblu. La întâlnire s-a discutat și despre planurile de utilizare a fondurilor europene în perioada următoare, dar și despre prioritățile și provocările cu care se confruntă atât România, cât și Uniunea Europeană.
Necesar de finanțare de 60 de miliarde de euro
Estimările arată că România are nevoie, în medie, de cel puțin 60 de miliarde de euro anual în următorii 4 ani. Prin vizita din Statele Unite, delegația română urmărește să păstreze interesul marilor fonduri și al băncilor americane, precum JPMorgan, pentru titlurile de stat românești, astfel încât acestea să continue să le cumpere.
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, vorbește despre nevoia disperată de capital a României. În opinia sa, poziționarea diplomatică a Bucureștiului față de noua administrație americană a fost gândită pragmatic încă de la început.
„România a avut o poziție diferită față de cea a partenerilor noștri din Uniunea Europeană, dacă ne uităm la Franța și la Germania în mod special. Fiindcă ne-am poziționat într-o manieră mult mai puțin intransigentă și critică față de administrația Trump. Încercarea noastră a fost aceea de a ține ușa deschisă pentru a avea intrări inclusiv în administrația Trump”, spune Sergiu Mișcoiu.
Analistul consideră că această flexibilitate față de Washington ar trebui să constituie un avantaj pentru România în negocierile economice și strategice care urmează.
Miza dobânzilor și a primei de risc
O altă miză importantă a vizitei este reducerea dobânzilor și a așa-numitei „prime de risc”. Din cauza problemelor economice, dar și a instabilității politice și a deficitelor din anii trecuți, investitorii nu au privit cu ochi buni România în ultima perioadă.
Practic, finanțatorii de pe piețele externe, fie ele americane, europene sau asiatice, consideră România un risc ridicat și cer dobânzi mari atunci când cumpără titluri de stat românești sau creditează statul. În prezent, dobânzile la titlurile de stat ale României pe 10 ani se situează la 7,44%, potrivit datelor de la TradingEconomics.
Cu guverne care au subperformat constant în ultima vreme, România încearcă să recâștige încrederea investitorilor prin garanții de consolidare fiscală. Concret, este vorba despre reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2031, măsură care ar trebui să ducă la scăderea dobânzilor și a costurilor de împrumut ale statului.
După ce a ratat implementarea reală a reformelor și nu a reușit să valorifice PNRR, România caută acum surse alternative de finanțare. Statele Unite ar putea direcționa capital important către București, dacă autoritățile române reușesc să fie convingătoare în fața partenerilor americani.
Proiecte strategice și parteneriatul cu SUA
România are nevoie de finanțare și pentru sectoare strategice. Autoritățile prezintă partenerilor americani oferte de investiții pentru proiecte concrete de infrastructură civilă și critică: drumuri, porturi, centre de date, energie și digitalizare. Nici infrastructura militară, nici industria de apărare nu fac excepție, statul căutând investitori și pentru acestea.
Un alt subiect discutat vizează consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Dincolo de garanțiile tradiționale de securitate oferite de Washington, România urmărește să aducă un plus economic solid acestui parteneriat și așteaptă transfer de tehnologie americană, alături de proiecte comune pe Flancul Estic.
Sergiu Mișcoiu explică logica din spatele acestei abordări diplomatice metodice a Bucureștiului.
„Tocmai fiindcă am dorit să nu ne compromitem șansele ca Statele Unite ale Americii să aibă o atitudine pozitivă față de România, ceea ce înseamnă menținerea investițiilor și mai ales menținerea contingentelor militare pe teritoriul României. Aceste obiective au fost urmărite metodic, iar vizita face parte din acest cadru. Noi am încercat să obținem cât mai mult în ceea ce privește promisiunile legate de investiții, angajamentele legate de planul militar și geostrategic, minerale rare, deschidere în ceea ce privește întreprinderile americane și, în mod reciproc, clauze favorabile pentru România. Toate acestea, sigur că au fost puse pe masa discuțiilor”, adaugă Sergiu Mișcoiu.
România, între Polonia și zona baltică
Deși este poziționată relativ bine în acest moment, România nu se bucură de imaginea de care se bucură Polonia sau statele baltice și nici de aceeași deschidere din partea SUA.
„Rezultatele sunt totuși mai greu de văzut în ce măsură vor fi concludente, pentru că, sigur, administrația Trump nu ne mai privește așa cum ne privea la începutul mandatului lui Nicușor Dan, adică o țară cu alegeri anulate și cu o atitudine ostilă față de SUA, însă, în același timp, nici nu este cea mai favorabilă din lume”, susține Sergiu Mișcoiu.
Politologul mai spune că, deși românii tind să considere că țara are o anvergură geostrategică importantă și că este un pilon de stabilitate regională, lucrurile stau altfel în ierarhia Washingtonului. „Nouă poate ni se pare că România are o anvergură geostrategică foarte importantă, că este considerată un pilon de stabilitate în regiune și așa mai departe, dar în ierarhia americană Polonia este cea mai importantă țară din zonă, iar România și Bulgaria sunt tratate ca o zonă ceva mai puțin prioritară”, conchide Sergiu Mișcoiu.
