Analistul economic Adrian Negrescu critică dur programul economic anunțat de candidatul la funcția de premier, Siegfried Mureșan, pe care îl compară cu o „halucinație de inteligență artificială”. Negrescu avertizează că România împrumută un miliard de euro pe săptămână pentru a funcționa și că, dacă situația nu se schimbă, țara riscă un acord cu FMI din primăvara anului 2027.
Adrian Negrescu spune că programul economic de guvernare prezentat de Siegfried Mureșan este mai degrabă o listă de bune intenții decât un plan aplicabil. Analistul consideră că majoritatea măsurilor propuse nu au nicio șansă reală de implementare.
Cea mai mare nemulțumire a analistului vizează reforma administrativă din proiect, în special ideea reducerii numărului de parlamentari și a comasării unor instituții în prima parte a anului, urmată de folosirea a jumătate din „dividendul reformei” pentru scăderea taxelor pe salarii. „Am văzut o exprimare cel puțin ambiguă, care, din punctul meu de vedere, sună a halucinație de motor de inteligență artificială, pentru că, judecând logic și economic, indiferent din ce perspectivă privește această pseudo-reformă propusă de guvernul lui Siegfried Mureșan, nu are niciun fel de considerent financiar, economic. Nu are niciun fel de viziune. Asociarea între o pseudo-reformă a parlamentului și o reducere a taxelor pe salarii mi se pare cel puțin aberantă și de aceea cred că este pur și simplu o halucinație de inteligență artificială și nicidecum un concept scris de către un strateg, între ghilimele, al Partidului Național Liberal”, spune Adrian Negrescu.
Analistul folosește și cuvântul „bizar” pentru a caracteriza modul în care a fost gândit planul. „Este cel puțin bizar din punct de vedere economic asocierea acestor reforme cu una cu cealaltă și o condiționare de îndeprinerea unui indicatori și împărțirea unei părți din economie către zona de salarizare. Este greu de explicat ceea ce se întâmplă acolo, și cum de altfel este greu de explicat ce își dorește de fapt clasa politică în ceea ce privește economia”, mai spune el.
Lipsă de măsuri pentru firmele mici
Deși coaliția se revendică drept liberală, Negrescu observă că proiectul economic nu include sprijin pentru companiile mici și mijlocii. El propusese recent 10 măsuri considerate necesare pentru industriile care aduc taxe și impozite semnificative la buget, menite să crească cifra de afaceri și încasările statului. „Noi în momentul de față, prin deciziile autorităților, mai ales din perspectivă fiscală, facem exact pe dos”, afirmă analistul.
Ca exemplu, Negrescu invocă Ordonanța 7, care ar fi lovit industria jocurilor de noroc. Potrivit lui, această industrie a pierdut peste 350 de milioane de euro doar în primele luni ale acestui an și peste 18.000 de locuri de muncă, pe fondul migrării jucătorilor către piața neagră. Analistul mai amintește și de taxa pe zahăr, aplicată băuturilor răcoritoare, care ar fi dus la o scădere semnificativă a consumului, în contextul creșterii prețurilor.
Efectul invers al taxei pe zahăr
Potrivit lui Negrescu, românii au ajuns să cumpere tot mai puține băuturi răcoritoare, iar piața resimte din plin acest efect. Creșterea taxelor de la Guvernul Bolojan ar fi produs, spune el, exact opusul rezultatului urmărit, iar încasările bugetare de la producători ar fi scăzut. „Am ajuns în situația ca o familie din România să nu își mai permită să își cumpere mai multe o sticlă de 2 litri de suc de băutură răcoritoare, unul dintre obiceiurile de consum ale românilor, care practic dispare din cauza unor taxe foarte mari. Crescând taxele de la 9% la 21% pe băuturile răcoritoare, n-am făcut altceva decât să ne sabotăm singuri. De ce? Pentru că în loc să încaseze mai mulți bani la bugetul de stat, statul ăla a încasat jumătate din suma pe care o încasa înainte de creșterea taxelor, în coaberație de reglementare care iată se regăsește în economia românească. Practic, lăcomia asta și stuparea reglementelor ne trag de sub picioare preșul”, adaugă Negrescu.
Situația carburanților este diferită, dar tot lăcomia statului ar sta, spune analistul, la baza creșterii prețurilor și a inflației, alături de contextul internațional complicat. „Din păcate se întâmplă în toate domeniile, inclusiv în zona carburanților. Gândiți-vă că jumătate din prețul carburanților este dat de taxele foarte mari percepute de statul român pe litrul de benzina și motorină. Acolo nu este vina producătorilor și a comercianților, este pur și simplu vina statului că s-a lăcomit să ia cele mai mari accize și cele mai mari taxe, inclusiv TVA, din regiune. Am ajuns în această situație pentru simplul motiv că nu am avut capacitatea de a gândi un mecanism de taxare flexibil, menit într-adevăr să ajute economia în vremurile în care speculațiile la nivel internațional și probleme legate de exploatarea petrolului iată că să dovedesc a fi catastrofale pentru întreaga economie mondială”, consideră Adrian Negrescu.
Agențiile de rating, cu ochii pe România
România traversează o perioadă dificilă din care va ieși cu greu, iar agențiile de rating urmăresc atent evoluția economiei, spune analistul. Deși există interese care încearcă să lege o eventuală retrogradare doar de criza politică, Negrescu susține că, dacă va exista o depunctare, aceasta se va datora în primul rând politicilor economice absurde ale ultimelor guverne, inclusiv al celui actual.
Cel mai probabil, apreciază analistul, România va primi din nou o amânare. „Probabil Standard & Poor’s ne va da un ultim avertisment, ne va menține în categoria recomandată investitorilor, dar probabil ne va da un șase luni în termen de șase luni în care să ne rezolvăm problemele. Altfel spus, din primăvară lucrurile vor arăta cu totul și cu totul altfel în viziunea celor trei agenții de rating, Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s. Pentru că dacă până atunci nu vom avea un guvern, nu vom avea un program de guvernare care, într-adevăr, să rezolve problemele astea economice stringente care țin de funcționarea unor industriei esențiale pentru economie, mi-e teamă că ideea de junk devine realitate”, este opinia lui Adrian Negrescu.
Spectrul FMI se apropie de 2027
Negrescu susține că România este practic în cădere liberă, dovadă fiind nevoia de un miliard de euro pe săptămână pentru finanțare. Programul economic anunțat de posibilul viitor premier nu ar oferi soluții, ci ar putea chiar accelera declinul economic, iar umbra FMI planează tot mai aproape, potrivit analistului, cu perspectiva concretă a unui acord începând cu primăvara lui 2027.
„În cazul în care România ar ajunge în junk, pasul doi ar fi colacul de salvare de la FMI, pentru că statul pur și simplu nu ar mai putea să se finanțeze. Și noi depindem din împrumuturile externe echivalentul a un miliard de euro în fiecare săptămână pentru a funcționa, practic, întregul aparat de stat. Dacă banii ăștia nu o să mai vină, singurul nostru colac de salvare îl reprezintă FMI. Un acord cu FMI de 40-50 de miliarde de euro, ar urma să intre în vigoare cel mai probabil din primăvara anului viitor, în cazul în care agențiile de rating vor retrograda România. Altfel spus, ne jucăm cu focul și s-ar putea să ne ardem puternic, dacă nu acum, în primăvara anului viitor”, avertizează analistul economic.
Un eventual apel la FMI ar aduce reforme mult mai dure decât cele pe care le-ar fi implementat un guvern reformist, avertizează Negrescu. „Măsurile propuse de FMI, le știm, vor fi cu siguranță mult mai dure. O restructurare masivă a aparatului public, tăieri puternice de salarii în sectorul de stat și creșterea de taxe, lucruri care vor adâncime și mai mult problemele economice cu care se confruntă România. Și asta în condițiile în care, să nu uităm, FMI nu este o organizație de caritate. Ea va veni în România să își recupereze banii pe care îi dau cu împrumut, cu dobândă, bineînțeles, și vor face totul, din punct de vedere contabil și economic, să ajungă la acest deziderat”, este semnalul de alarmă tras de Negrescu.
Taxele ar putea crește, nu scădea
Deși Siegfried Mureșan promite reducerea taxelor, realitatea ar putea fi cu totul alta, spune analistul. Economia românească este deja secătuită, iar firmele stoarse de taxe, însă acestea ar putea crește din nou, TVA fiind în prim-plan. „Sunt țări în care TVA este la 24-25%, sunt țări în care impozitul pe venit nu este de 10%, cum este în România, este de 16%, chiar 20%. Sunt țări în care fiscalitatea, în general, pe mediul de afaceri este mult mai mare decât în țara noastră. Problema e că acele țări au o situație financiară mult mai bună. Noi, în condițiile în care peste 80% dintre companiile din țara asta sunt slab capitalizate, adică abia se descurcă cu banii de la un rând la altă, să vii că crești taxele de pe zi pe alta, înseamnă, practic, să le duci în insolvență, dacă nu chiar în faliment”, consideră el.
Negrescu mai spune că, deși fostul și posibil viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, și fostul premier Ilie Bolojan s-au lăudat cu scăderea inflației, din calculele lor lipsesc elemente importante. Mai mult, inflația ar urma să crească din nou pe fondul viitoarelor scumpiri la energie. „Inflația e doar o fotografie de moment. Da, din punct de vedere matematic, din punct de vedere statistic, inflația a scăzut, pentru că n-a mai fost luat în calcul creșterea fulminantă a prețului la energie de anul trecut de 80%, și nici creșterea TVA-ului. În momentul în care aceste elemente au dispărut din calculul inflației, bineînțeles că inflația a coborât semnificativ, dar e doar o fotografie de moment. Scumpirea carburanților, creșterea prețului la energie și dublarea prețului la gaze vor face ca lunile următoare inflația să o ia din nou în sus, probabil spre 7-8%, și, practic, să ne trezim cu un nou val de inflație, adică de creștere de prețuri, care vor adânci și mai mult problemele românilor, mai ales în ceea ce privește puterea de cumpărare”, mai spune Adrian Negrescu.
