Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că România nu poate adopta euro fără să respecte niște reguli fundamentale de echilibru economic. El a explicat, la lansarea unui volum despre sustenabilitate financiară, că fluctuațiile economice, deficitul și inflația pun în pericol imaginea externă a țării.
Mugur Isărescu a vorbit, marți, despre condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro cât mai rapid. Guvernatorul BNR a făcut aceste declarații la evenimentul de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”.
„Putem avea un parcurs de creştere economică care să ne asigure continuarea convergenţei spre standardul de viaţă occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice. Şi aş putea să repet această frază importantă. Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Mai mult de atât, sustenabilitatea şi doresc să subliniez acest lucru este esenţială şi pentru adoptarea euro”, a declarat Mugur Isărescu.
Un exemplu din trecut, la BCE
Guvernatorul a povestit un episod petrecut cu mai mulți ani în urmă, la o ședință a Consiliului General al Băncii Centrale Europene. O țară care dorea să intre în zona euro își prezentase atunci criteriile de convergență nominală, îndeplinite formal, pe hârtie.
„Şi preşedintele BCE-ului de atunci, Jean-Claude Trichet, a spus: «Aveţi doi indicatori care, după toate elementele nu vor rămâne, nu sunt sustenabile: inflaţia şi deficitul bugetar»”, a subliniat Isărescu. Trichet a decis amânarea intrării acelei țări în mecanismul cursurilor de schimb ERM II, iar Isărescu a povestit că a văzut atunci, pe fața guvernatorului statului respectiv, toată durerea provocată de această decizie.
Guvernatorul BNR a atras atenția asupra riscurilor apărute atunci când politicile macroeconomice nu atenuează, ci alimentează fluctuațiile inerente ale unei economii de piață. „Economia tinde să evolueze pe traiectorii bulversante pentru societate”, a precizat Isărescu, adăugând că acest risc este cu atât mai mare într-un context internațional marcat de incertitudini și reașezări geopolitice și economice, precum cel actual.
Politicile prociclice, „păsăreasca” economiei
Isărescu a revenit asupra unui concept pe care l-a considerat prost explicat publicului de-a lungul timpului: politicile prociclice. Guvernatorul a recunoscut că el și colegii săi nu au reușit să facă mai clară această chestiune esențială pentru o economie de piață, oprindu-se la termenii „prociclic” și „anticiclic”, pe care i-a numit „acest barbarism”.
„Evitaţi politicile prociclice. Evitaţi ca atunci când economia creşte să mai introduceţi stimulente în economie. Păstraţi exact ca în proverbul românesc «Vara se face sania şi iarna trăsura», păstraţi elementele de stimulent pentru perioadele în care economia, inerent, intră în descreştere”, a explicat Isărescu. El a admis: „Şi n-a fost aşa”, referindu-se la faptul că publicul nu a înțeles rapid despre ce este vorba, așa cum spera BNR.
Consolidarea fiscal-bugetară, prioritate pentru credibilitate
Guvernatorul a precizat că volumul lansat marți, „Sustenabilitatea financiară de la deficite la convergenţa nominală”, își propune de la bun început să răspundă unei priorități esențiale pentru România: parcursul de consolidare fiscal-bugetară, pe care Isărescu l-a numit crucial pentru credibilitatea țării.
„Credibilitatea se dobândeşte greu şi se pierde uşor. E aproape un pleonasm, iar pierderea credibilităţii poate avea consecinţe mult mai severe decât cele de deteriorare a unui anumit indicator macroeconomic”, a mai afirmat Isărescu. Potrivit acestuia, politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, prin urmare, credibile.
