Guvernul de la Budapesta va publica miercuri lista a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai poliției politice comuniste maghiare. Autoritățile avertizează că mulți cetățeni își vor regăsi rude sau colegi printre numele dezvăluite. Totodată, fostul premier Viktor Orban a declarat că a fost el însuși ținta unei tentative de recrutare, pe care a refuzat-o.
Executivul condus de premierul Peter Magyar va face publică miercuri o listă uriașă cu numele celor implicați în rețeaua de spionaj a regimului comunist maghiar, activă între 1945 și 1989. Anunțul a fost făcut de autorități, care au atras atenția asupra impactului emoțional pe care îl va avea publicarea documentelor.
„După publicarea documentelor serviciilor (secrete), multe familii vor fi întristate”, a avertizat Balint Ruff, ministrul coordonator al cancelariei premierului.
Documentele provin din arhivele fostelor servicii de securitate internă și, potrivit unor experți, acoperă o rețea estimată la aproximativ 150.000 de agenți, colaboratori și informatori. Cei mai mulți dintre ei au scris rapoarte despre propriile familii, despre colegi sau despre prieteni, pe care îi urmăreau în numele serviciilor secrete.
Prezența pe listă nu înseamnă automat colaborare
Specialiștii avertizează că simpla apariție a unui nume în documente nu dovedește neapărat o colaborare efectivă. Registrul ce urmează să fie publicat conține și tentative de recrutare care au eșuat.
Unele persoane au fost obligate să coopereze cu serviciile secrete sub amenințarea șantajului sau a represaliilor împotriva lor ori a familiilor lor. Au existat și situații în care oamenii au refuzat complet colaborarea, iar alții doar au simulat-o, întocmind rapoarte false, potrivit Arhivei Istorice a Securității Statului, instituția care administrează aceste documente. O parte semnificativă a arhivei a fost distrusă fie imediat după căderea comunismului, fie la finalul anilor ’90.
Materialele care vor apărea online miercuri vor include numele și activitatea agenților, dar și identitatea celor care i-au recrutat. În februarie 2027 este programată publicarea unui nou set de documente, care va reconstitui traiectoria completă a persoanelor vizate.
Ungaria, ultima din regiune care deschide arhivele
Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, Ungaria nu a mai oferit până acum acces oficial la identitatea foștilor colaboratori ai poliției politice comuniste, deși anumite nume au ajuns în presă de-a lungul timpului prin scurgeri de informații. Cetățenii maghiari și-au putut consulta propriul dosar, însă nu aveau acces la informații despre alte persoane, inclusiv despre foștii informatori.
În aceeași zi, fostul premier Viktor Orban a dezvăluit că a fost el însuși vizat de o tentativă de recrutare din partea serviciilor secrete comuniste, în perioada stagiului militar. El a precizat că a refuzat propunerea, fiind ulterior supus unei supravegheri stricte.
Orban a publicat pe Facebook o declarație însoțită de documente ale serviciilor secrete, datate din 1982 și de la finalul anilor ’80. „În perioada de început a stagiului meu militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, aşadar tentativa a eşuat”, a scris acesta.
Fostul premier a adăugat detalii despre perioada ulterioară refuzului său. „Mai târziu, eu, soţia mea şi colegii mei opozanţi am fost plasaţi sub o supraveghere constantă (…) Informatori au fost puşi pe urmele noastre şi ne-au fost instalate microfoane la locurile de muncă, în locuinţe, ba chiar şi în dormitoare”, a mai spus Orban.
