Guvernul analizează trei variante pentru salariul minim din 2027, cea mai mare ducându-l la 5.079 de lei. Patronatele avertizează însă că, din orice majorare, cea mai mare parte ajunge la stat, nu în buzunarul angajatului. Sindicatele cer creșteri mai mari pentru a recupera din puterea de cumpărare pierdută.
Trei scenarii pentru 2027
Salariul minim brut este în prezent de 4.325 de lei, dar ar putea urca la peste 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit unui scenariu aflat pe masa autorităților. Sindicatele vor venituri mai mari pentru cei plătiți la acest nivel, însă patronatele spun că o simplă majorare nu rezolvă nimic atâta vreme cât taxarea veniturilor din muncă rămâne neschimbată. Companiile cer, în schimb, reducerea impozitării, pentru ca o parte mai mare din banii cheltuiți de angajatori să ajungă efectiv la salariați.
Pentru stabilirea noului nivel sunt luate în calcul trei variante. Prima, rezultată din formula legală de calcul, ar duce salariul minim la 4.593 de lei, cu 268 de lei peste valoarea actuală. Celelalte două variante raportează salariul minim la câștigul salarial mediu brut estimat pentru anul viitor: dacă acesta ar reprezenta 50% din medie, salariul minim ar ajunge la 4.884 de lei, o creștere de 559 de lei; dacă ponderea urcă la 52%, nivelul ar fi de 5.079 de lei, cu 754 de lei mai mult, adică o majorare de 17,4%. Niciuna dintre aceste cifre nu a fost însă validată până acum de Guvern.
Blocul Național Sindical vine cu propria propunere: un salariu minim de 4.652 de lei, cu 327 de lei peste nivelul actual. Sindicaliștii argumentează că o astfel de creștere ar acoperi o parte din puterea de cumpărare pierdută în perioada în care salariul minim a stagnat la 4.050 de lei. Miza nu e deloc neglijabilă: conform datelor REGES-ONLINE analizate de BNS, la 30 septembrie 2026 aproape 1,4 milioane de salariați cu normă întreagă, adică 26,9% din total, câștigau salariul minim sau cel mult 75 de lei peste acesta.
Patronatele cer reforma fiscalității
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) nu neagă nevoia angajaților de venituri mai mari, dar atrage atenția că o nouă majorare fără o schimbare a fiscalității ar aduce beneficii mici salariaților și costuri mari firmelor. Organizația cere Guvernului să calculeze clar cât ajunge efectiv la angajat și cât ia statul dintr-o creștere a salariului brut.
„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, a declarat Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.
Reprezentanții federației consideră că majorarea salariului minim nu rezolvă problema veniturilor mici cât timp sistemul de taxare rămâne neschimbat. În opinia lor, o parte prea mare din efortul financiar al angajatorilor ajunge la bugetul statului, în loc să se regăsească în venitul net al salariaților.
Valentin Șoneriu, președintele FPIOR, susține că prioritatea ar trebui să fie scăderea taxării muncii pentru cei cu venituri mici. „Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxării pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm că suntem țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, a adăugat acesta. Șoneriu merge chiar mai departe și propune eliminarea completă a impozitului pe salariul minim. „Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”, a mai spus președintele FPIOR, menționând că o astfel de măsură ar trebui dublată de alte soluții, pentru a nu afecta bugetul statului.
Cât ajunge efectiv la angajat
Un exemplu de calcul prezentat de IMM România arată exact unde se pierde diferența. La o majorare cu 300 de lei a salariului minim, de la 4.325 la 4.625 de lei, venitul net al angajatului ar crește cu doar aproximativ 100 de lei, în timp ce costul total pentru angajator ar fi mai mare cu 311 lei pe lună. Calculul ține cont și de expirarea, la 31 decembrie 2026, a facilității fiscale de 200 de lei aplicate acum salariului minim.
FPIOR trage un semnal de alarmă: presiunea suplimentară ar putea reduce profitul firmelor, în special al celor mici. Potrivit estimărilor federației, într-o firmă condusă de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar scădea la 24.699 de lei dacă salariul minim ar crește cu 300 de lei, respectiv la 23.538 de lei în cazul unei majorări de 500 de lei. Potrivit patronatelor, aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, deși efectele reale depind de numărul angajaților plătiți la minim, de cheltuielile fiecărei firme și de marja de profit.
Există și un efect secundar: majorarea salariului minim poate forța ajustări și pentru angajații care câștigă puțin peste acest prag, pentru ca firmele să păstreze diferențele dintre nivelurile de remunerare, ceea ce crește și mai mult costurile totale. IMM România avertizează că o creștere de 300 sau 500 de lei a salariului minim, combinată cu scumpirea energiei și a combustibililor, ar putea reduce profitul mediu al firmelor cu 12-18%, în funcție de cifra de afaceri. Organizația cere, ca urmare, menținerea salariului minim la nivelul actual și în 2027.
