Călin Georgescu a fost adus joi, 5 noiembrie, la Tribunalul București, unde a cerut înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Este a șaptea sa prezentare în fața judecătorilor în puțin peste o lună, legată de măsurile preventive din dosarul în care este acuzat de înșelăciune. În paralel, procurorii verifică dacă banii reclamați de omul de afaceri Răzvan Leu au ajuns într-un transfer de peste patru milioane de euro către o bancă din Letonia.
Fostul candidat la prezidențiale este în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu 1,1 milioane de euro.
Ultima decizie definitivă privind starea sa de arest a fost luată pe 28 octombrie, când Curtea de Apel București a prelungit măsura preventivă cu încă 30 de zile, până pe 27 noiembrie inclusiv. Cererea depusă și analizată joi vizează tocmai înlocuirea detenției din Arestul Central cu o variantă mai blândă, arestul la domiciliu.
Cele șapte apariții ale lui Georgescu în instanță, derulate atât la Tribunalul București, cât și la Curtea de Apel, nu înseamnă șapte cereri separate de arest la domiciliu, ci proceduri succesive legate de măsurile preventive dispuse în acest dosar. În jurul Tribunalului București au fost prezenți jandarmi, iar zona a fost delimitată cu garduri. Potrivit reporterului România TV aflat la fața locului, numărul susținătorilor prezenți era redus. Până la momentul relatării, instanța nu anunțase o soluție privind noua cerere.
Un șir de decizii contradictorii
Istoricul recent al măsurilor preventive arată mai multe schimbări succesive. Pe 13 octombrie, Tribunalul București admisese o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. DIICOT a atacat însă această decizie, iar pe 23 octombrie Curtea de Apel a respins definitiv solicitarea lui Georgescu.
La doar câteva zile distanță, pe 26 octombrie, Tribunalul București a respins de această dată propunerea procurorilor de prelungire a arestului și a dispus înlocuirea lui cu controlul judiciar. Nici această soluție nu a durat: în urma contestației depuse de DIICOT, Curtea de Apel a decis pe 28 octombrie prelungirea arestului preventiv, decizie care rămâne în vigoare până pe 27 noiembrie.
Ancheta privind transferul din Letonia
Paralel cu bătălia judiciară legată de măsurile preventive, anchetatorii încearcă să reconstituie traseul banilor pe care Răzvan Leu afirmă că i-a plătit pentru a obține o finanțare externă. Potrivit informațiilor din anchetă citate de România TV, procurorii verifică dacă suma plătită de omul de afaceri s-a amestecat cu fondurile altor clienți. Relatarea aduce în discuție și posibilitatea existenței altor persoane păgubite, fără ca acest aspect să fie, deocamdată, o concluzie a anchetei.
Transferul de peste patru milioane de euro apărea deja descris într-o ordonanță a DIICOT. Potrivit acesteia, un milion de euro plătit de Leu a ajuns într-un cont din Elveția, de unde a plecat ulterior o plată de 4.000.007,24 euro către Baltic International Bank SE din Riga. Procurorii nu exclud ca această sumă să cuprindă atât banii lui Leu, cât și fonduri ale altor clienți, însă identificarea operațiunii nu lămurește, prin ea însăși, destinația finală a milionului de euro.
Cum a pornit cazul
Ancheta a început de la plângerea lui Răzvan Leu, care susține că a plătit inițial o garanție de un milion de euro pentru a obține o linie de credit de șase milioane de euro. Potrivit informațiilor din dosar relatate de AGERPRES, Georgescu i-ar fi recomandat lui Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care la rândul său i-ar fi prezentat un intermediar pentru finanțare.
Omul de afaceri ar fi plătit ulterior încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis majorarea creditului. Finanțarea nu s-ar mai fi concretizat, iar garanția totală de 1,1 milioane de euro nu i-ar fi fost restituită până acum. Cercetările continuă, iar acuzațiile aduse nu reprezintă o stabilire a vinovăției. Călin Georgescu și celelalte persoane cercetate în acest dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție.
