Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, avertizează că o majorare a pensiilor fără finanțare sustenabilă poate avea un cost mult mai mare decât pare. El spune că, dacă România renunță la reducerea deficitului bugetar, riscă să nu mai aibă bani nici pentru plata integrală a pensiilor de acum.
Avertismentul vine în plin proces de discuții guvernamentale despre majorarea pensiilor din 2027. În răspunsurile oferite pentru Ziarul de Iași, Lazea atrage atenția asupra sursei banilor care ar urma să susțină o eventuală creștere, nu asupra posibilității tehnice de a o adopta.
„Nicio majorare nu este, tehnic, imposibilă, hârtia suportă orice. Dar a inversa procesul de consolidare fiscală este iresponsabil și va costa mai mult decât face”, afirmă Valentin Lazea.
Context: estimarea Ministerului Muncii
Discuția survine în timp ce pensionarii așteaptă decizia pentru anul viitor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a avansat recent o estimare de indexare de 7,3%, cu un impact bugetar de 9,6 miliarde de lei, precizând însă că procentul este neoficial și nefinal.
Potrivit lui Lazea, renunțarea la disciplina bugetară ar putea afecta capacitatea României de a se mai finanța. El consideră că o astfel de schimbare de direcție ar aduce și riscul retrogradării țării în categoria „junk”, asociată investițiilor speculative, ceea ce ar face împrumuturile mai scumpe și mai greu de accesat.
Economistul merge mai departe cu avertismentul, legând direct decizia de soarta pensiilor plătite acum. „Deci, dacă ne hotărâm să mergem pe contrasens cu ceea ce ne cer finanțatorii, adică dacă abandonăm consolidarea fiscală, nu vom avea bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale”, a transmis el publicației Ziarul de Iași.
Legătura dintre pensii, salarii și economie
Raționamentul lui Lazea se bazează pe relația dintre pensii, salarii și evoluția economiei. Pensiile publice sunt finanțate în principal din contribuțiile de asigurări sociale plătite din veniturile salariale, iar acestea, spune economistul, nu pot crește la nesfârșit într-un ritm mai rapid decât veniturile care le susțin.
Nici salariile, la rândul lor, nu pot avansa pe termen lung mai repede decât economia în ansamblu. De aceea, arată Lazea, înainte de a stabili o majorare a pensiilor ar trebui analizat cât poate susține economia din creșterea veniturilor salariale și, implicit, a contribuțiilor colectate.
„A proceda invers înseamnă a pune carul în fața boilor”, spune Lazea.
Când încasările nu țin pasul cu cheltuielile, diferența trebuie acoperită fie din alte venituri bugetare, fie din împrumuturi. Problema, explică economistul, este că o majorare a pensiilor creează o obligație de plată lunară, care se repetă și în anii următori.
Un leu din șapte, împrumutat
Pentru a arăta presiunea de pe finanțele publice, Lazea oferă un calcul: la un deficit de aproximativ 6% din PIB și cheltuieli bugetare de circa 42% din PIB, aproximativ unul din șapte lei cheltuiți de stat este împrumutat. Calculul acoperă toate cheltuielile publice, de la pensii și salarii, până la investiții și dobânzi.
Economistul descrie și traiectoria de reducere a deficitului, de la 9,2% la aproximativ 6% din PIB în doi ani, urmată de necesitatea coborârii spre 3% în următorii patru ani. Tocmai acest efort ar fi pus în pericol, susține el, de majorări care nu au venituri suficiente în spate.
„Aviz amatorilor de experimente financiare”, este mesajul lui Lazea.
Pozițiile Ministerului Muncii și ale Finanțelor
Ministerul Muncii susține, în același timp, reluarea indexării de la 1 ianuarie. Florin Manole a prezentat o estimare de creștere de 7,3%, cu un cost de 9,6 miliarde de lei.
Ministrul a precizat, la Antena 3 CNN, că procentul final trebuie să rezulte din formula legală și că susține aplicarea majorării într-o singură tranșă, de la începutul anului. Estimarea prezentată nu reprezintă însă o decizie definitivă privind procentul indexării.
Ministerul Finanțelor condiționează însă decizia de posibilitățile bugetare. Alexandru Nazare a cerut o indexare prudentă și sustenabilă, explicând că decizia trebuie luată după analizarea tuturor datelor necesare bugetului pentru 2027.
