Andrei Marga, fost ministru de Externe, susține că împotriva lui Călin Georgescu s-ar folosi o tehnică de eliminare pusă în practică prin instituțiile judiciare din România. Fostul diplomat acuză o vinovăție clară a autorităților române, dar spune că bănuiește și implicarea unui centru de influență de la Bruxelles, fără a avea probe în acest sens.
Andrei Marga, fost ministru al Afacerilor Externe și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, critică dur funcționarea anumitor structuri din sistemul judiciar românesc. Fostul diplomat aduce în discuție și cazul fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu.
El spune că responsabilitatea pentru ceea ce consideră a fi abuzuri aparține în primul rând autorităților din România, dar admite că în spatele acestor acțiuni s-ar putea afla și centre de influență din afara țării.
„Deci, spus clar: există o vinovăție clară a autorităților române, care nu ține de Europa, inclusiv în cazul lui Călin Georgescu. Nu se fac aceste primitivisme pe care ei le comit. Niciun procuror cu cap, niciun judecător cu cap nu ar accepta să fie tratat cum este tratat, ca să ne înțelegem”, a afirmat Andrei Marga.
Suspiciunea unui ordin de la Bruxelles
Partea cea mai controversată a discursului său vizează o presupusă implicare a unui centru de putere de la Bruxelles în acțiunile pe care le critică. Fostul ministru lasă de înțeles că mecanismul folosit împotriva unor persoane incomode ar putea fi coordonat din afara României.
„Mă tem că – sigur, nu am verificat – dar sunt și eu convins în sinea mea. Nu pot să pun acum probe. Ea vine dintr-un birou de la Bruxelles. Asta e, vă dați seama”, a afirmat Andrei Marga.
Greutatea acestei afirmații vine și din faptul că aparține unui fost ministru de Externe, om care cunoaște din interior mecanismele instituționale și diplomatice ale Uniunii Europene. Marga nu precizează însă dacă se referă la o instituție europeană anume, la persoane din structurile europene sau la un alt tip de centru de influență.
Acuzații la adresa magistraților
Fostul șef al diplomației române mai spune că unele decizii din justiție ar fi explicate atât prin pregătirea profesională deficitară a unor magistrați, cât și prin dorința anumitor șefi din ierarhie de a executa comenzi venite de la superiori.
„E un primitivism datorat: unu, pregătirii proaste a acelor juriști care iau astfel de decizii. Și doi, cum să zic? Se vede bine că sunt tot felul de șefi pe ierarhia procuraturii care, cum să zic, abia așteaptă să-și servească șefii care doresc să lovească pe niște oameni”, a declarat Marga.
Potrivit lui Marga, folosirea instituțiilor pentru a lovi anumite persoane nu este un fenomen nou, ci o practică mai veche, pe care o consideră străină de valorile europene. „Tehnica aceasta de lovire a oamenilor nu e ceva nou, ci ea e puțin mai veche. Ea nu e europeană, bineînțeles”, a adăugat fostul ministru.
Contextul cazului Georgescu
Declarațiile lui Marga apar pe fondul controverselor politice și judiciare apărute după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Călin Georgescu câștigase primul tur al scrutinului din 24 noiembrie 2024, cu aproape 23% din voturi, și urma să o înfrunte pe Elena Lasconi în turul al doilea.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral, invocând nereguli legate de campania electorală și de finanțarea acesteia. În martie 2025, Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Georgescu la alegerile reorganizate, decizie menținută ulterior de Curtea Constituțională.
Problemele judiciare ale fostului candidat au continuat. Georgescu a fost trimis în judecată într-un dosar privind promovarea unor idei și doctrine fasciste și legionare, iar în septembrie 2026 a fost arestat preventiv într-o altă cauză instrumentată de DIICOT, fiind acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și de constituirea unui grup infracțional organizat.
La 5 noiembrie 2026, Tribunalul București a amânat pentru 9 noiembrie analizarea cererii prin care Georgescu cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Fostul candidat și-a susținut nevinovăția, iar acuzațiile penale rămân supuse prezumției de nevinovăție.
Afirmațiile lui Andrei Marga readuc în prim-plan o temă sensibilă pentru societatea românească, aceea a independenței justiției și a posibilei influențe politice asupra instituțiilor judiciare. Fostul ministru face o distincție clară între răspunderea directă a autorităților române, pe care o afirmă fără echivoc, și presupusa influență de la Bruxelles, pe care o invocă fără a avea dovezi.
