Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat vineri că a observat o schimbare de atitudine a Guvernului condus de Luca Niculescu, comparativ cu Executivul condus anterior de Ilie Bolojan. Discuția vizează plata eșalonată a aproximativ cinci miliarde de lei, bani reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților. Savonea a precizat însă că orice decizie trebuie precedată de discuții oficiale cu reprezentanții actualului Guvern.
Lia Savonea a transmis vineri că este încă devreme pentru a comenta eventuale propuneri legate de plata datoriilor salariale ale magistraților, atâta vreme cât acestea nu au fost puse pe masă în cadrul unui dialog oficial cu Guvernul.
„Consider că este prematur să mă pronunț asupra unor eventuale propuneri înainte ca acestea să fie prezentate și discutate în cadrul unui dialog instituțional. Cred că este firesc să avem mai întâi discuții oficiale cu reprezentanții actualului Guvern, cu atât mai mult cu cât am remarcat o schimbare semnificativă și binevenită de abordare față de Guvernul anterior, reflectată, până în prezent, într-un discurs echilibrat, constructiv și într-o deschidere reală către dialog”, a declarat Lia Savonea pentru publicația Cotidianul, potrivit Mediafax.
Președinta ÎCCJ a adăugat că această schimbare de atitudine este binevenită și că dialogul instituțional ar trebui să primească șansa de a produce rezultate concrete.
„Apreciem această schimbare de atitudine și considerăm că este important să acordăm dialogului instituțional șansa de a conduce la soluții concrete, care să țină seama atât de drepturile recunoscute magistraților, cât și de principiile statului de drept”, a mai declarat președinta ÎCCJ pentru sursa citată.
Ce a spus premierul Niculescu
Declarația Liei Savonea vine la câteva zile după ce premierul Luca Niculescu a vorbit, marți, într-un interviu la TVR, despre intenția Guvernului de a discuta cu reprezentanții magistraților. Scopul ar fi găsirea unei soluții prin care sumele restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, să fie achitate eșalonat.
Datoriile statului față de magistrați provin din mai multe litigii salariale câștigate de aceștia în instanță în ultimii ani. Hotărârile au recunoscut drepturi derivate din modul de calcul al remunerațiilor, precum și din majorări aplicate retroactiv.
Cu toate că hotărârile judecătorești au rămas definitive, plata integrală a sumelor a fost amânată sau eșalonată de-a lungul timpului, inclusiv pe motive de ordin bugetar.
Drumul în instanță al dosarului
Pe fondul acestor întârzieri, Înalta Curte, prin președinta Lia Savonea, a inițiat o acțiune în justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, pentru obținerea fondurilor necesare executării obligațiilor salariale. Curtea de Apel București a admis această acțiune pe 5 mai, însă Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia cu recurs.
Dosarul a ajuns astfel la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde pronunțarea a fost amânată de șapte ori. Soluția definitivă a venit pe 15 octombrie, când instanța supremă a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor.
