Patru români sunt acuzați că au organizat exploatarea prin muncă a unor conaționali recrutați pentru agricultură în Spania. Procurorii cer pedepse care însumează 45 de ani de închisoare, iar procesul va avea loc la Tribunalul Provincial din Valladolid.
Procesul este programat între 9 și 12 noiembrie, la Tribunalul Provincial din Valladolid. Acuzația vizează o grupare de tip familial din Medina del Campo, despre care procurorii susțin că a recrutat persoane vulnerabile din România pentru muncă în agricultură.
Potrivit relatării Europa Press, bazată pe actul de acuzare, presupusa rețea ar fi activat de la finalul anului 2017 până în primul trimestru din 2020. Ancheta a pornit de la o sesizare depusă în noiembrie 2019 la unitatea specializată UCRIF din Madrid.
Cum funcționa presupusa rețea
Procurorii susțin că victimele vizate erau persoane cu probleme economice grave și cu puțină școală, cărora li se promitea un loc de muncă în Spania. Transportul se făcea cu autocare de linie, plătit inițial de presupusul lider al grupării, însă la destinație muncitorilor li se spunea că trebuie să restituie costul călătoriei.
Urma cazarea, pentru care oamenii trebuiau să achite între 100 și 150 de euro lunar. În unele apartamente ar fi fost înghesuite până la 20 de persoane. Actul de acuzare mai descrie situații în care cupluri ar fi fost date afară din locuință după ce și-au cerut banii pe care încă îi aveau de încasat. Pentru transportul zilnic cu duba, până la exploatațiile agricole, se mai rețineau trei euro.
Potrivit acuzațiilor prezentate de presa spaniolă, program de muncă ajungea la nouă până la douăsprezece ore pe zi, fără contracte și fără înregistrare în sistemul de asigurări sociale. Angajații nu aveau parte de repaus săptămânal sau de concediu plătit.
Salarii confiscate prin „datorii” inventate
Deși remunerația teoretică era de 5,50 euro pe oră, presupusul lider al grupării ar fi reținut aproape întreaga sumă, motivând cheltuieli cu hrana, combustibilul și rambursarea unor datorii fictive. Procurorii descriu astfel un mecanism prin care oamenii munceau, dar nu reușeau niciodată să scape de obligațiile financiare impuse de cei care îi aduseseră în Spania.
Gruparea ar fi ajuns să coordoneze simultan peste 80 de zilieri în campaniile agricole. Pentru încasarea banilor și pentru a evita controalele, ar fi fost folosite firme fără activitate reală și persoane interpuse, printre care societatea Servicios Agrícolas Liliana SL. Unii muncitori ar fi fost înregistrați prin înșelăciune ca lucrători independenți, ajungând astfel să acumuleze datorii față de sistemul spaniol de asigurări sociale, în loc să beneficieze de protecția unui contract de muncă.
Anchetatorii estimează la 136.324,70 euro suma minimă care ar fi fost spălată și au identificat transferuri către România de peste 28.000 de euro. La perchezițiile din martie 2020 au fost găsiți 20.100 de euro în numerar, alături de documente despre activitatea grupării. Ancheta a mai dus la indisponibilizarea unor vehicule evaluate la 160.376 de euro.
Pedepsele cerute pentru fiecare inculpat
Vasile C.U., considerat coordonatorul grupării, riscă 36 de ani de închisoare, procurorii acuzându-l de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă, impunerea unor condiții ilegale de muncă, spălare de bani și apartenență la un grup infracțional. Pentru soția sa, Liliana G.U., sunt solicitați șapte ani de închisoare.
Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., ar fi supravegheat echipele de muncitori și ar fi asigurat transportul acestora. Pentru fiecare dintre ei, acuzarea cere câte un an de închisoare. Parchetul solicită, de asemenea, 80.000 de euro daune morale pentru fiecare victimă identificată în dosar, sume care reprezintă pretențiile acuzării și nu despăgubiri deja acordate.
Un mecanism similar a fost descris de autoritățile spaniole într-un dosar distinct, anunțat pe 23 iunie 2026, în localitatea Caspe, din provincia Zaragoza. Ministerul spaniol de Interne a transmis atunci că șapte persoane au fost eliberate și patru suspecți au fost reținuți, într-o anchetă privind exploatarea unor muncitori recrutați în România. Victimelor li s-ar fi promis transport gratuit, dar la sosire li se cerea să muncească două zile fără plată pentru a achita călătoria. Polițiștii au identificat 91 de muncitori români cazați în containere prefabricate, în condiții precare.
În dosarul de la Valladolid, judecata celor patru inculpați urmează să înceapă săptămâna viitoare. Acuzațiile vor fi analizate de instanță, iar persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție.
