Președintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu Volodimir Zelenski, în care a vorbit despre legea minorităților adoptată de Kiev și față de care MAE român a avut o poziție extrem de critică.
Șeful statului român „s-a referit pe larg” în timpul discuției la acest subiect care „a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, precizează sursa citată.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Volodimir Zelenski a exprimat „întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”.
La rândul său, președintele Ucrainei a scris pe rețelele sociale despre convorbirea telefonică cu Klaus Iohannis, insistând pe coperarea în domeniul apărării. Restul aspectelor au fost incluse de liderul de la Kiev la capitolul „probleme de agendă bilaterală”.
„Împreună cu Klaus Iohannis am convenit asupra pașilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării ucraineano-române , în primul rând în sectorul apărării. Am mulțumit României pentru solidaritate și sprijin pentru a rezista agresiunii ruse. Am discutat #PeaceFormula și problemele agendei bilaterale”, a scris Zelenski pe Twitter.
Poziție extrem de critică a MAE român față de legea minorităților din Ucraina
Pe 22 decembrie, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind minoritățile naționale din Ucraina, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.
