Prețurile băuturilor alcoolice diferă considerabil în Europa, iar variațiile sunt determinate în principal de politicile fiscale și de nivelul accizelor, menite în multe cazuri să descurajeze consumul excesiv.
Dacă unele țări producătoare de vin aplică taxe reduse, statele nordice mențin prețuri ridicate tocmai pentru a limita consumul și a crește încasările la buget.
Țările cu cele mai scumpe băuturi alcoolice
Datele Eurostat arată că, în medie, gospodăriile din Uniunea Europeană cheltuiesc 1,5 euro din fiecare 100 de euro pe băuturi alcoolice. Totuși, indicele nivelului prețurilor, raportat la un coș standard de produse într-un număr de 36 de state europene, evidențiază diferențe considerabile, media UE fiind stabilită la 100 de euro, transmite B1TV.
În 2024, Islanda se situează pe primul loc al clasamentului, cu un cost de 285 de euro pentru același coș de băuturi, urmată de Norvegia (226 euro), Finlanda (210 euro) și Turcia (203 euro). Irlanda rămâne, de asemenea, în zona superioară, cu un nivel de 198 de euro. Prețurile ridicate sunt explicate prin taxele mari aplicate în țările nordice, concepute să reducă consumul de alcool.
În partea inferioară a clasamentului, Italia, Germania și Austria înregistrează cele mai scăzute prețuri. Italia afișează un nivel de 84 de euro pentru un coș evaluat la 100 de euro la nivelul UE, Germania ajunge la 87 de euro, iar Austria la 90 de euro. Spania, cu 91 de euro, rămâne sub media europeană, în timp ce Franța depășește ușor media, cu 102 euro. Tendința generală arată că băuturile alcoolice sunt mai accesibile în economiile mari ale UE, cu excepția Franței.
România se apropie de media europeană, cu un nivel de 95 de euro, în timp ce Ungaria este ușor peste acest prag, la 96 de euro.
Ce determină diferențele de preț
Explicațiile privind aceste variații vin din partea specialiștilor. Profesorul Jakob Manthey de la Universitatea din Hamburg subliniază rolul decisiv al accizelor în formarea prețurilor: „Aceste date arată că o mare parte din prețul de vânzare cu amănuntul poate fi determinată de accize”, afirmă acesta, adăugând că majorarea taxelor are un dublu obiectiv – reducerea consumului și creșterea veniturilor fiscale.
La rândul său, profesorul Colin Angus de la Universitatea din Sheffield explică modul în care producția internă influențează politica de taxare: „Țările care produc vin în volume mari au aproape întotdeauna accize scăzute sau inexistente pentru vin, în timp ce țările care nu produc vin aplică taxe mai ridicate”, precizează acesta.
