Declarația unui inculpat nu poate fi folosită la proces împotriva voinței acestuia, a stabilit Curtea Constituțională printr-o decizie obligatorie pentru instanțele din România, însă pe cât de obligatorie, atât de controversată.
Curtea Constituţională a decis, joi, cu majoritate de voturi, să admită excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 482 alin.(1) lit. g) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care declaraţia dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi folosită, împotriva voinţei inculpatului, ca probă în procesul penal, în scopul soluţionării cauzei conform procedurii penale de drept comun, transmite PsNews.
„În esenţă, Curtea a reţinut că declaraţia prevăzută la art. 482 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală nu este dată de inculpat în condiţiile asigurării garanţiilor procesuale reglementate la art.108-109 din Codul de procedură penală, motiv pentru care administrarea acestei declaraţii ca probă în procedura penală de drept comun, împotriva voinţei inculpatului, încalcă prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare ale inculpatului, astfel cum aceste drepturi fundamentale sunt prevăzute la art. 23 alin. (11) şi la art.21 alin. (3) din Constituţie, precum şi la art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, arată comunicatul de presă al CCR.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, potrivit sursei citate.
Image by Daniel Bone from Pixabay