Ministerul Finanțelor a publicat marți raportul privind execuția bugetară pe trimestrul al treilea din 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB după primele nouă luni, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut. Ținta de deficit pentru 2026, de 6,2% din PIB, a fost menținută după prima rectificare bugetară.
Ministerul Finanțelor a publicat marți documentul care detaliază execuția bugetului general consolidat pentru intervalul iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu aceeași perioadă a anului trecut, informează Mediafax.
Potrivit raportului, investițiile publice din trimestrul al treilea au ajuns la 47,81 miliarde de lei, echivalentul a 2,33% din PIB. Suma este cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mare față de cele 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) înregistrate în trimestrul III din 2025. În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 15,2%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate anterior.
Deficitul trimestrial și evoluția cumulată
Deficitul bugetului general consolidat din trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, adică 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest interval. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a apropiat de cel din anul anterior (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în timp ce investițiile au urcat de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.
Comparativ cu intervalul iulie-septembrie 2025, deficitul trimestrial este mai mare cu 4,6 miliarde de lei. Creșterea este explicată de cheltuielile pentru investiții, mai mari cu 15,6 miliarde de lei, și de costul datoriei publice, cu dobânzi suplimentare de 6,5 miliarde de lei. Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au avansat cu doar 1,8% (plus 2,3 miliarde de lei), sub rata inflației, și au coborât de la 6,7% la 6,3% din PIB. Veniturile din economia internă, fără sumele primite de la Uniunea Europeană, au crescut cu 10,3%.
Pe primele nouă luni, deficitul bugetar s-a diminuat cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca procent din PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%. Documentul Ministerului Finanțelor arată că această evoluție confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash a coborât de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, stabilită la 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), rămâne neschimbată după prima rectificare bugetară.
Fonduri europene și PNRR
În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la proiectele finanțate din granturi PNRR, unde s-au plătit în plus 7,52 miliarde de lei, și la proiectele din programele europene 2021-2027, cu un avans de 3,88 miliarde de lei. Separat, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au ajuns la 6,34 miliarde de lei. Investițiile au reprezentat, în ansamblu, peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.
Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6% față de trimestrul III 2025, ajungând la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au urcat cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021-2027, cu 91%.
Plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au fost, în trimestrul III, de 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea de 7,52 miliarde de lei reprezintă aproape jumătate din avansul total al investițiilor publice. Aceste plăți includ și componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată și contribuția națională – care nu este rambursată de Comisia Europeană.
Raportul precizează: „În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR”.
La nivelul primelor nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului 2025. Fondurile europene au susținut circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în acest interval.
Venituri și cheltuieli pe categorii
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025, depășind programul trimestrial cu 0,4%. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie-septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm și cel al veniturilor totale arată dinamica mai puternică a încasărilor din fonduri europene.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, ajungând la 92,31 miliarde de lei, un ritm de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare, depășind programul trimestrial cu 4,4%. Avansul a fost susținut de încasările din TVA, de 107,4% din program, și din impozitul pe profit, de 104,1% din program. Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).
Evoluția TVA reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse din 2025. Documentul arată că, începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele acestor schimbări, astfel că ritmul anual de creștere a încasărilor din TVA se va modera treptat.
Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificărilor privind contribuțiile de sănătate, rămânând însă sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii de +3,5%, inferioară celei de +5,5% avută în vedere la fundamentarea programului. Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, situându-se la 94,4% din program.
Cheltuielile totale ale trimestrului III au fost de 217,45 miliarde de lei, cu 15% mai mari decât în aceeași perioadă din 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și componenta SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, în timp ce celelalte categorii de cheltuieli s-au menținut, cumulat, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, până la 28,28 miliarde de lei, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (-2,6%), la 40,13 miliarde de lei, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare au avansat cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socială, luate împreună, au scăzut nominal cu 0,4%, coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB.
Riscuri legate de sumele din PNRR
Ministerul Finanțelor anunță că monitorizează, împreună cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit depinde de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr.5, depusă la 14 august 2026, și nr.6, finală, depusă la 30 septembrie 2026, ambele aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a acestor cereri însumează 4,23 miliarde de euro, circa 1% din PIB. Veniturile înregistrate în execuția anului 2026 din asistența financiară nerambursabilă PNRR, corespunzătoare plăților pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare, întrucât sumele rămân definitive doar dacă jaloanele și țintele aferente sunt validate de Comisia Europeană.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat cifrele raportului. „Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat acesta.
Sorin Grindeanu i-a cerut anterior ministrului de Finanțe să prezinte public situația bugetară a țării. Alexandru Nazare a declarat vineri că raportul solicitat de PSD era în lucru și că va fi prezentat în cel mai scurt timp.
