Camera Deputaților a respins, miercuri, un proiect al UDMR privind menținerea dreptului de utilizare a limbii minorităților în administrația locală chiar sub pragul de 20%.
Dezbaterile au degenerat în scandal între deputații UDMR și cei ai AUR, care s-au acuzat reciproc de extremism și tupeu. Cei doi tabere l-au invocat și pe Călin Georgescu în schimbul de replici.
Proiectul legislativ a fost respins cu 157 de voturi împotrivă, în timp ce 81 de deputați l-au susținut. Alți 13 parlamentari s-au abținut, toți din partea USR.
Inițiativa viza modificarea articolului 604 alineatul (1) din Codul administrativ, prin eliminarea sintagmei „până la data validării rezultatelor următorului recensământ”. Scopul declarat era consolidarea principiului dreptului câștigat privind utilizarea limbilor minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, potrivit Agerpres.
Inițiatorii au explicat, în expunerea de motive, că modificarea era necesară „pentru a asigura stabilitatea drepturilor deja dobândite de comunităţile minoritare şi pentru a evita pierderea unor drepturi lingvistice ca urmare a unor fluctuaţii demografice conjuncturale sau temporare”. Textul mai arată că, în forma actuală, legea condiționează folosirea limbii materne în administrația locală de un prag de 20% din populație, calculat la ultimul recensământ, iar comunitățile care s-au bucurat mult timp de acest drept riscă să îl piardă fără nicio schimbare reală a statutului lor constituțional.
UDMR cere „un gest firesc”
Deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a apărat proiectul de la tribuna Camerei, susținând că drepturile lingvistice ar trebui să rămână valabile indiferent de scăderea sub 20% a ponderii minorității. „Avem un proiect foarte simplu în faţa dumneavoastră, care ne duce la un gest firesc – drepturile lingvistice să rămână valabile chiar dacă ponderea scade sub 20%”, a spus el, adăugând că nu este vorba despre o chestiune exclusiv maghiară, ci despre minoritățile naționale în general.
Markó a insistat că păstrarea unei tăblițe bilingve într-o comună nu ar deranja pe nimeni și a tras o concluzie tranșantă: „Nu există comunism cu faţă umană, aşa cum nu există nici măcar extremism cu faţă umană”.
AUR acuză oficializarea limbii maghiare
Deputatul AUR Dan Tanasă a contrat, afirmând că proiectul ar urmări, în realitate, oficializarea de facto a limbii maghiare în județele Harghita și Covasna. El l-a atacat direct pe colegul de la UDMR, amintind trecutul acestuia legat de justiție.
„Adevărul că îţi trebuie mult tupeu, un tupeu din ăla care te taie la stomac, să fii un fost fugar care fuge de justiţia din România la acest microfon să ne vorbească nouă despre extremism, despre comunism”, a spus Tanasă. Potrivit lui, UDMR ar urmări, prin acest proiect, să întărească statutul de limbă semioficială în Harghita și Covasna, iar deputații ar trebui să se opună, deoarece aceste prevederi „erodează caracterul de limba oficială a limbii române”.
Referiri la Călin Georgescu
Liderul grupului UDMR, Csoma Botond, a numit modificarea legislativă „o chestiune de bun simţ” și a acuzat un dublu standard din partea AUR, invocându-l pe Călin Georgescu. „Observ un dublu standard cras. Ieri, alaltăieri, l-aţi apărat de justiţie pe Călin Georgescu. Spuneţi de ce l-aţi apărat şi apoi să ne daţi nouă lecţii despre justiţie”, a afirmat Csoma Botond, precizând că nu vrea să intre într-o polemică șovină sau naționalistă și că nimeni nu vrea să atenteze la limba română.
Dan Tanasă i-a răspuns tranșant, respingând comparația cu Ungaria. „Liniştiţi-vă, aici e România, nu e Ungaria, domnule Csoma Botond”, a spus el, continuând același mesaj și în limba maghiară. Tanasă a mai afirmat că tupeul liderului UDMR „îţi întoarce stomacul pe dos” și a amintit că deputații UDMR s-au aliniat în spatele actualului prefect de Covasna, trimis în judecată pentru corupție, susținându-l public. El a acuzat UDMR că folosește șantajul ca „principala forţă” prin care a obținut concesii în ultimii 37 de ani.
USR se alătură criticilor la AUR
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a intervenit împotriva poziției AUR, invocând și el figura lui Călin Georgescu. „Într-adevăr, ţi se întoarce stomacul pe dos când auzi un extremist, un xenofob cum îşi bate joc de instituţia Parlamentului, cum o foloseşte ca tribună pentru a propaga ura din România”, a spus Dimitriu, adăugând că nu doar Tanasă recurge la acest tip de discurs în cadrul AUR.
El a numit sprijinul acordat de unii parlamentari lui Călin Georgescu „o ticăloşie cruntă” și l-a descris pe fostul candidat drept „un mafiot de ultima speţă”, considerând anormal ca parlamentari români să susțină ceea ce a numit „mafia lui Călin Georgescu”.
Deputatul UDMR Szabo Odon a plasat discuția în cadrul drepturilor lingvistice promovate la nivelul Uniunii Europene, făcând o paralelă cu situația minorității românești din statele vecine. „Dacă doriţi aceste drepturi pentru românii din afara graniţelor, atunci minorităţile din interiorul graniţelor de ce nu ar avea dreptul să aibă aceleaşi drepturi lingvistice?”, a întrebat el, precizând totodată că colegul său „a fost achitat în toate dosarele in care i s-au imputat anumite lucruri”.
Dan Tanasă a răspuns că legislația românească privind protecția minorităților este unică la nivel internațional, „nu există nicăieri în lume, nici măcar în Ungaria”. El a adus în discuție istoria românilor din Transilvania, acuzând UDMR de lipsă de perspectivă istorică. „Ar trebui ca timp de 600 de ani voi, cei de la UDMR, să beneficiaţi exact de aceleaşi drepturi de care au beneficiat românii din Transilvania timp de 600 de ani, timp în care secuii, maghiarii şi saşii i-au tratat ca pe nişte câini, ca pe nişte animale”, a spus deputatul AUR, întrebând retoric dacă toți citesc istoria de la Budapesta.
Camera Deputaților a fost prima cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege, Senatul fiind forul decizional.
