Un val de proteste și alegeri surprinzătoare a răsturnat în 2026 mai multe guverne autoritare sau nepopulare, de la Brazilia la Serbia, Israel și SUA. Generația Z a fost motorul mișcărilor care au cerut reforme sociale, fiscale și democratice, în timp ce costul vieții și nemulțumirile față de politicile autoritare au devenit principalele cauze ale nemulțumirii publice.
Revolta generației Z a pornit încă din februarie 2020, odată cu primele proteste izbucnite în mai multe țări. De atunci, câteva guverne au fost răsturnate, printre care cele din Sri Lanka, Bangladesh, Serbia, Coreea de Sud, Mongolia, Franța, Nepal, Madagascar și Bulgaria. Din octombrie 2026, mișcarea a ajuns și în vestul Europei, cu proteste neașteptat de violente în orașe turistice precum Milano și Paris.
Rezultatele alegerilor din Brazilia, Serbia, Israel și SUA au readus încrederea în puterea democrației. Patru scrutine importante au schimbat cursul politic global în doar două săptămâni, arătând că activismul local poate contracara autoritarismul indiferent de resursele disponibile.
Represiune violentă în Iran
Anul acesta, Iranul a cunoscut cele mai violente revolte, soldate cu un bilanț tragic: între 7.000 și 43.000 de morți, peste 300.000 de răniți și 53.000 de protestatari arestați. Nemulțumirea populației a fost alimentată de prăbușirea monedei naționale, dar și de cereri de reforme sau chiar de revenire la monarhie.
Regimul islamic, condus de familia lui Khamenei, elitele clericale și Gărzile Revoluționare Islamice, a rezistat atât protestelor prin care se cerea revenirea pe tron a prințului moștenitor aflat în exil, Reza Pahlavi, cât și războiului declanșat de Donald Trump.
Încercarea președintelui american de a destabiliza un regim autoritar aflat la putere de 47 de ani a avut un cost ridicat pentru întreaga lume liberă, prin creșterea prețurilor la carburanți. Această scumpire a dus la un val general de creștere a costului vieții, care a influențat rezultatele electorale în mai multe țări, favorizând fie dreapta moderată, fie stânga de centru. Drepturile civile au fost, de asemenea, un subiect central al scrutinelor.
Proteste în vestul Europei
În octombrie au izbucnit revolte violente legate de costul vieții în Franța, Italia, Belgia, Albania, Spania și Portugalia. Mii de protestatari au fost arestați, iar incidentele au inclus bătăi, magazine jefuite, mașini incendiate și străzi învăluite în gaz lacrimogen în marile orașe.
Premierul italian Giorgia Meloni și premierul francez Sebastien Lecornu au declarat că au înțeles mesajul tinerilor. În pragul unui an electoral, cei doi lideri au promis reforme rapide în domeniile securității sociale, fiscalității, educației și sănătății. În Spania, premierul socialist Pedro Sanchez a decis organizarea de alegeri anticipate cu un an mai devreme, după protestele legate de scumpirea locuințelor.
Potrivit publicației The Guardian, cele 10 zile de alegeri au zdruncinat autoritarismul la nivel global. Scrutinele din Brazilia, Serbia, Israel și SUA s-au desfășurat în contexte diferite, dar toate au arătat forța activismului civic de a produce rezultate care au contracarat tentativele unor lideri de a instaura regimuri autocratice.
Ungaria, Brazilia și Serbia schimbă cursul
Victoria candidatului pro-european Peter Magyar în Ungaria este, de asemenea, inclusă în acest val de schimbări politice. Magyar, un milenial, a pus capăt celor 16 ani de guvernare conservatoare a premierului Viktor Orban, acuzat de adversarii săi din țară și din străinătate că a încercat să instaureze un regim autoritar după modelul Rusiei.
Aceste alegeri ar putea marca finalul valului autocratic resimțit intens în anii 2010. În Brazilia, prezența semnificativ mai mare la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie a fost stimulată de activismul civic și de rețelele de socializare.
Mișcarea lui Flavio Bolsonaro, considerată autoritară de presa mainstream, nu a reușit să recâștige controlul asupra celei mai mari țări din America de Sud, deși cu doar trei săptămâni înainte câștigase controlul asupra Congresului brazilian. Bolsonaro a fugit din Brazilia în SUA, de teama unor acuzații de spălare de bani, după ce pașaportul i-a fost anulat.
Președintele socialist Luiz Inacio Lula da Silva a obținut o victorie remarcabilă în fața lui Bolsonaro în turul doi, după ce pierduse primul tur, câștigând astfel al patrulea mandat.
În Serbia, o mișcare populară condusă de Lista Studenților, un partid fără lideri politici sau ierarhie formală, a provocat o înfrângere neașteptată regimului de 14 ani al lui Aleksandar Vucic, acuzat că a încălcat normele democratice în acest interval. Diferența mare de voturi a făcut imposibilă orice tentativă a lui Vucic de a contesta rezultatul prin forță. Tinerii consideră acum că victimelor tragediei de la Novi Sad li s-a făcut în sfârșit dreptate.
Netanyahu pierde majoritatea, Trump pierde Congresul
Două zile mai târziu, Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, și-a pierdut majoritatea în Knesset. Rezultatul a fost interpretat ca un semnal clar de respingere a încercărilor sale de a politiza agențiile de securitate ale statului și de a submina independența presei și a justiției.
Partidele de opoziție evreiești, care urmăresc înlăturarea lui Netanyahu de la putere, și-au propus restabilirea normelor democratice. Netanyahu, la rândul său, încearcă să discrediteze acest succes, invocând finanțări externe și practici de cumpărare a voturilor, în timp ce liderii opoziției rămân precauți în privința falie etnice a Israelului.
Donald Trump le-a cerut alegătorilor americani să voteze marți ca și cum el însuși ar fi fost pe buletinul de vot. Exact asta au făcut. Victoria zdrobitoare a democraților a reflectat nemulțumirea profundă față de decizia de a lansa un război costisitor și eșuat împotriva regimului iranian.
Indiferența lui Trump față de problemele clasei de mijloc, în timp ce își redecora Biroul Oval, își construia Sala de Bal, redenumea lacuri, munți, departamente, aeroporturi și chiar inteligența artificială și promova centrele de date consumatoare de energie, a avut un preț electoral: democrații dețin acum controlul solid asupra ambelor camere ale Congresului.
Pentru prima oară în istorie, Congresul american are un senator musulman, Abdul El-Sayed, un milenial de profesie medic. James Talarico este primul senator democrat ales în Texas din 1988, iar la 37 de ani este cel mai tânăr senator american din istorie.
Democrații controlează acum și state precum Texas, considerate roșii de zeci de ani, iar Kansas s-a albăstrit după aproape un secol de dominație republicană. Votul a fost determinat în principal de probleme economice interne, inclusiv costul vieții devenit insuportabil, o realitate pe care președintele a catalogat-o drept o „farsă”.
„Președinția imperială” instaurată de Trump nu a fost principala preocupare a alegătorilor, însă noul Congres democrat va trebui să o contracareze dacă vrea să realizeze ceva concret, a conchis The Guardian.
