Modificarea legii Curții de Conturi determină USR să o atace la Curtea Constituțională, iar PNL s-a alăturat la acest demers. Modificările recent adoptate de Senat transformă instituția dintr-una de control într-una care emite recomandări, iar președintele poate să NU ceară sesizarea organelor penale. PSD a inițiat această lege, în condițiile în care în fruntea Curții de Conturi se află omul lui Dragnea, acuză USR.
„Dintr-o instituție de control, PSD vrea să transforme Curtea de Conturi într-o instituție care emite recomandări pentru remedierea neregulilor constatate, îndepărtând-o în mod evident de rolul constituțional de supraveghere a modului în care este cheltuit banul public.
Nu în ultimul rând, PSD vrea să dea președintelui Curții de Conturi, acum un om apropiat fostului lider PSD Liviu Dragnea, puterea discreționară de a sesiza organele în drept în cazul în care există indicii că au fost săvârșite fapte cu încălcarea legii penale.
S-au îmbogățit prin drenarea banului public și vor să o facă în continuare fără a fi controlați și fără a răspunde pentru faptele lor!”, a transmis USR într-un comunicat.
USR pregătește sesizarea Curţii Constituționale pentru modificările care au fost aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Legea nouă a fost inițiată de senatorul Daniel Zamfir și este de natură să slăbească atribuțiile Curții de Conturi de a controla eficient modul în care sunt cheltuiți banii publici.
În timp ce legea în vigoare are dispoziţii clare şi ferme, noile modificări propuse de senatorul Zamfir stabilesc că aceasta poate dispune, prin hotărâre a plenului, blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală a acestora.
„Rolul Curții de Conturi în arhitectura statului român este foarte clar statuat în Constituție, este acela de a exercita controlul asupra modului în care se administrează banul public. Nu putem accepta ca directorii și directorii adjuncți din cadrul departamentelor și camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti să răspundă în fața plenului și a președintelui pentru activitatea desfășurată, iar valorificarea rezultatelor din activitățile specifice Curții de Conturi să fie apoi supusă aprobării plenului acesteia. În baza noilor modificări la lege, plenul Curții de Conturi aprobă sesizarea organelor de urmărire penală în situația în care se constată existența unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, iar sesizarea propriu-zisă a organelor în drept se efectuează doar de președintele Curții de Conturi”, explică senatoarea USR Ramona Dinu.
Motive de sesizare a Curții Constituționale pentru modificarea legii Curții de Conturi
– Încălcarea principiului bicameralismului.
– Atenuarea rolul constituțional de control al Curții de Conturi și introducerea unor chestiuni de natură subiectivă prin sintagme de tipul „sub toate aspectele semnificative”, ce pot crea imprevizibilitate în procesul de aplicare a legii.
– Președintele Curții nu are competența de a aprecia în ce măsură unele date, circumstanțe sau împrejurări pot fundamenta punerea în mișcare a acțiunii penale.
– Afectarea independenţei Autorităţii de Audit prin faptul că punctele de vedere exprimate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice devin obligatorii.
În urmă cu două luni, oficialii europeni au cerut expres Parlamentului să renunţe la modificarea Legii Curţii de Conturi nr. 94/1992, prin care se pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit.
Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020, iar miercuri a fost votat de Senat.