Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că nu-și dorește taxe și impozite noi, dar nu exclude această variantă pentru 2027. Economiștii Adrian Negrescu și Silviu Gresoi avertizează că o nouă rundă de majorări fiscale ar lovi puternic populația și companiile, într-un context de inflație ridicată și consum în scădere.
Alexandru Nazare a declarat că guvernul se confruntă cu presiuni mari asupra bugetului, generate și de costurile tot mai ridicate cu dobânzile la datoria publică. „Nu-mi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a spus ministrul Finanțelor.
Oficialul a explicat că facturile cu dobânzile vor continua să crească anul viitor. „Deja avem peste 60 de miliarde anul ăsta. Probabil că anul viitor vom avea peste 70 de miliarde dobânzi”, a afirmat Nazare.
Avertismentul economistului Adrian Negrescu
Analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că populația a ajuns la limită și nu mai poate face față unor taxe suplimentare, mai ales după un an marcat de scumpiri și de încetinire economică. „Românii nu mai au de unde să strângă cureaua. Am trecut printr-un an de scumpiri în lanț, cu cea mai mare inflație din Europa și cu o economie care încetinește. Orice nouă taxă pe consum sau pe muncă se va transforma imediat în prețuri mai mari și în consum mai mic, adică exact în contrariul a ceea ce are nevoie bugetul”, a spus Negrescu.
Economistul consideră că declarația lui Nazare funcționează ca o avertizare pentru politicienii populiști care încearcă să arate că pot oferi românilor o viață mai bună. El a subliniat că, spre deosebire de anii trecuți, acum nu mai există resurse financiare disponibile pentru astfel de promisiuni, pentru că bugetul nu le permite.
Negrescu a amintit că România și-a asumat o țintă de deficit foarte strictă pentru 2027 și va trebui să plătească 21 de miliarde de euro din datoria publică, cea mai mare sumă de acest fel din istoria țării, achitată într-un singur an. Potrivit lui, această situație bugetară exclude din start orice creștere semnificativă de salarii sau pensii, precum și ajutoarele de stat de miliarde de euro acordate în trecut.
Economistul a mai spus că evitarea retrogradării ratingului de țară nu se obține prin taxe suplimentare, ci prin predictibilitate. „Evitarea retrogradării nu se câștigă prin taxe, ci prin predictibilitate. Mediul de afaceri și populația au nevoie de un semnal clar că 2027 este anul în care statul își face ordine în propria ogradă, nu anul în care le cere din nou românilor să plătească nota”, a conchis Negrescu.
Consumul a scăzut, inflația rămâne ridicată
Analistul de date Silviu Gresoi a atras atenția că orice decizie privind noi taxe trebuie raportată la capacitatea reală a populației de a le suporta, la evoluția consumului și la perspectivele economiei. El a menționat o inflație de 6,61% și o scădere a consumului cu 5% în primele opt luni ale anului.
Gresoi a explicat că puterea de cumpărare este deja afectată, iar pentru multe familii o nouă majorare fiscală nu ar însemna doar reducerea economiilor, ci renunțarea la anumite cheltuieli. Pentru companii, a adăugat el, presiunea fiscală suplimentară se poate traduce prin investiții amânate, angajări blocate sau prețuri mai mari.
Referitor la ratingul de țară, economistul a descris o situație mai complexă: România rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar la limita inferioară, cu perspectivă negativă. El a punctat că reducerea deficitului de la 5,35% la 3,82% din PIB în primele nouă luni reprezintă un progres, însă nu elimină riscurile, întrucât agențiile de rating urmăresc și capacitatea economiei de a crește, evoluția datoriei publice și credibilitatea măsurilor bugetare.
Potrivit lui Gresoi, noile taxe ar putea ajuta la evitarea retrogradării doar dacă aduc venituri suplimentare sustenabile, fără să existe însă vreo garanție în acest sens. Economistul a avertizat că majorarea fiscalității ar putea reduce și mai mult consumul și investițiile, afectând chiar veniturile pe care statul vrea să le crească.
„Cred că România a ajuns într-un punct în care soluția nu mai poate fi doar creșterea taxelor. Este nevoie de o colectare mai eficientă, reducerea cheltuielilor nejustificate și stimularea economiei. Altfel, riscăm să îmbunătățim cifrele bugetare pe termen scurt, dar să slăbim economia pe termen lung”, a explicat Gresoi pentru „Adevărul”.
Evaluările agențiilor de rating, așteptate în 2027
Alexandru Nazare a precizat că următoarele evaluări relevante ale agențiilor internaționale de rating vor avea loc în ianuarie-februarie 2027. „În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating. În ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat ministrul.
În cele mai recente evaluări, agențiile S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch au menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor, dar toate trei au păstrat perspectiva negativă. România nu a fost retrogradată, însă riscurile legate de finanțele publice persistă, iar perspectiva negativă indică posibilitatea unei înrăutățiri a ratingului dacă situația bugetară nu se îmbunătățește suficient.
Menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor rămâne esențială pentru accesul României la finanțare. Perspectiva negativă arată, în același timp, că agențiile continuă să urmărească evoluția deficitului, a datoriei publice și credibilitatea măsurilor prin care autoritățile încearcă să stabilizeze finanțele statului.
