Pensionarii români ar putea primi o majorare a veniturilor de la începutul lui 2027, după doi ani în care indexarea generală a fost suspendată. Formula legală indică o creștere de aproximativ 7,5%, dar procentul final va fi stabilit de Guvern în funcție de bugetul disponibil. Rămâne de văzut cât din acești bani se va simți realmente în buzunarele pensionarilor, pe fondul scumpirilor recente.
Legea nr. 360/2023 prevede că valoarea punctului de referință (VPR) se majorează în luna ianuarie, ținând cont de rata medie anuală a inflației și de evoluția reală a câștigului salarial mediu brut, pe baza indicatorilor definitivi publicați de Institutul Național de Statistică.
Potrivit INS, inflația medie din România în 2025 a fost de 7,3%. Calculele orientative făcute până acum arată că aplicarea formulei legale ar putea conduce la o indexare de circa 7,5%. În acest scenariu, valoarea punctului de referință ar urca de la 81 de lei la aproximativ 87 de lei. Este important de precizat că este vorba despre un calcul estimativ, nu despre o decizie oficială.
Ce spun oficialii despre indexare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit pe 25 octombrie despre intenția de a indexa pensiile la începutul anului viitor. El a subliniat însă nevoia de prudență și sustenabilitate, procentul urmând să fie decis după analiza datelor bugetare. Premierul desemnat, Luca Niculescu, a declarat că pensiile vor fi indexate în 2027, însă în limitele impuse de traiectoria de reducere a deficitului bugetar, potrivit adevarul.ro.
Într-un scenariu de indexare de 7,5%, sumele ar crește astfel: o pensie de 1.500 de lei ar urca la 1.612,50 lei, cu o majorare de 112,50 lei. O pensie de 2.000 de lei ar ajunge la 2.150 de lei, cu 150 de lei în plus. Un pensionar cu 2.500 de lei ar primi în plus 187,50 lei, până la 2.687,50 lei. Pentru o pensie de 2.785 de lei, creșterea ar fi de aproximativ 209 lei, până la aproape 2.994 de lei. O pensie de 3.000 de lei ar urca la 3.225 de lei, cu 225 de lei mai mult, iar una de 4.000 de lei ar crește cu 300 de lei, ajungând la 4.300 de lei. Aceste calcule sunt orientative, presupun aplicarea integrală a procentului de 7,5% la pensia actuală, iar sumele reale pot diferi în funcție de regulile fiecărei categorii de pensie și de decizia finală a Guvernului.
Ce mănâncă inflația din majorare
Inflația erodează puterea de cumpărare: cu aceeași sumă de bani se pot cumpăra mai puține produse și servicii atunci când prețurile urcă. În septembrie 2026, rata anuală a inflației a fost de 6,61%, conform INS. În paralel, rata medie a modificării prețurilor din ultimele 12 luni față de precedentele 12 luni a fost de 9,2%. Diferența dintre cei doi indicatori este relevantă: primul compară prețurile din septembrie cu cele din septembrie anul trecut, al doilea măsoară evoluția medie pe intervale de câte un an.
Într-un scenariu simplificat, dacă prețurile ar crește cu 6,6% în perioada în care pensia s-ar majora cu 7,5%, câștigul real ar fi de doar aproximativ 0,8%, nu de 7,5%. Pentru o pensie inițială de 2.000 de lei, majorarea nominală de 150 de lei s-ar traduce într-un avantaj real de circa 17 lei, raportat la nivelul inițial al pensiei. Este doar un exemplu de calcul, nu o prognoză pentru inflația din 2027.
Dacă prețurile ar urca însă cu 9,2%, o indexare de 7,5% nu ar acoperi integral scumpirile, iar puterea de cumpărare ar scădea cu aproximativ 1,6%. Nici acest procent nu reprezintă o prognoză pentru anul viitor, întrucât rata medie de 9,2% raportată de INS descrie o perioadă deja încheiată. Comparația relevantă pentru pensionari va fi, de fapt, între procentul de indexare aplicat de la 1 ianuarie 2027 și evoluția prețurilor din perioada în care vor încasa pensia majorată.
De ce contează structura cheltuielilor
Rata generală a inflației nu reflectă complet situația fiecărei gospodării. Pentru un pensionar care cheltuiește o mare parte din venit pe alimente, medicamente, utilități și transport, evoluția prețurilor din aceste categorii poate conta mai mult decât media pe întreaga economie.
În septembrie 2026, potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile nealimentare au crescut cu 7,06%, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3%. Aceste diferențe explică de ce doi pensionari cu aceeași indexare pot resimți efectul diferit: cel care cheltuiește mai mult pe servicii și pe categorii cu scumpiri rapide va vedea majorarea acoperind o parte mai mică din costurile suplimentare. O evaluare exactă ar presupune o analiză a ponderii fiecărei categorii în bugetul pensionarilor.
Pensiile nu au beneficiat de indexarea generală programată inițial pentru 2025 și 2026, iar valoarea punctului de referință a rămas înghețată la 81 de lei. Practic, suspendarea indexărilor a făcut ca pensiile să nu țină pasul cu prețurile prin acest mecanism. O eventuală indexare în 2027 ar aduce venituri nominale mai mari, dar nu ar însemna automat recuperarea integrală a puterii de cumpărare pierdute în anii anteriori — pentru a măsura această diferență ar trebui comparată evoluția pensiei cu evoluția cumulată a prețurilor din aceeași perioadă. Pierderea de putere de cumpărare nu înseamnă, de altfel, o sumă pe care statul ar urma să o plătească retroactiv: indexarea viitoare și compensarea pierderilor trecute rămân două lucruri diferite.
Deocamdată, indexarea pensiilor de la începutul anului viitor este doar o intenție anunțată de autorități, procentul exact nefiind confirmat. Ministerul Finanțelor a precizat că decizia va veni după analiza datelor bugetare, în condițiile în care Guvernul trebuie să respecte și țintele de reducere a deficitului. Pentru pensionari, miza nu va fi doar procentul anunțat, ci modul în care acesta se va raporta la prețurile din 2027 — o majorare de 7,5% ar însemna mai mulți lei lunar, dar câștigul real se va putea calcula abia prin compararea indexării efective cu inflația din perioada respectivă.
