Consilierul prezidențial Radu Burnete spune că economia românească nu mai are resurse pentru o nouă majorare de taxe. Oficialul de la Cotroceni cere Guvernului să se concentreze și pe relansarea economică, nu doar pe reducerea deficitului. El a vorbit, într-un interviu acordat HotNews, și despre situația dificilă a Dacia și Ford.
„Economia românească nu mai poate suporta o mărire de taxe în clipa asta”, a declarat Radu Burnete. Consilierul prezidențial pentru politici economice susține că noul Guvern trebuie să găsească echilibrul între ajustarea bugetară și stimularea creșterii economice, într-un context în care marii investitori cer stabilitate politică și predictibilitate fiscală.
Potrivit lui Burnete, ajustarea bugetară nu se poate face exclusiv prin tăieri de cheltuieli sau prin taxe suplimentare. România are nevoie, spune el, de măsuri care să încurajeze investițiile și dezvoltarea economică.
Oficialul a abordat și tonul negocierilor dintre președintele Nicușor Dan și liderii politici, inclusiv discuțiile privind legea salarizării. „Nu toți liderii politici au curajul să le spună oamenilor că nu sunt bani”, a afirmat Burnete.
Avantajele României pentru investitori
Chiar dacă economia trece printr-o perioadă dificilă, consilierul prezidențial consideră că țara păstrează atuuri importante pentru investitori: forța de muncă calificată și perspectiva unor prețuri mai competitive la energie.
„România nu este un loc perfect pentru investiții, cum nici o țară nu este, dar este un loc bun pentru că avem forță de muncă calificată, iar în câțiva ani o să avem un preț competitiv la energie în Europa. Știu că acum lucrurile nu arată bine, dar spre asta ne îndreptăm”, a explicat acesta.
Dacia și Ford, sub presiunea competiției chinezești
Industria auto se confruntă cu presiunea costurilor energetice, a creșterii salariilor și a stagnării productivității, iar transformările din industria europeană adâncesc dificultățile pentru Dacia și Ford, atrage atenția Burnete.
Negocierile cu reprezentanții Dacia sunt purtate în principal de Guvern, precizează consilierul prezidențial, întrucât Administrația Prezidențială nu are atribuții executive. Statul urmărește însă îndeaproape situația Dacia, Ford și a întregului sector auto, iar programul SAFE ar putea fi unul dintre instrumentele prin care România încearcă să atragă investiții în industria de apărare, valorificând totodată capacitățile existente în industria auto.
„În ceea ce privește Dacia, uitați-vă că toată industria europeană trece printr-o transformare, că nu e o chestiune care ține doar de România. Competiția chinezească este foarte puternică. Europa nu a ridicat tarife comerciale cum a făcut-o America, și atunci companiile noastre europene sunt sub o presiune imensă. Să știți că discuțiile cu Dacia au loc chiar în timp ce vorbesc cu dumneavoastră. Discută cu Guvernul, în principal, pentru că noi, la Cotroceni, nu avem putere executivă. Dar statul român nu e orb la ce se întâmplă cu Dacia, cu Ford, cu industria noastră auto. Gândiți-vă că unul dintre eforturile semnificative, de exemplu, cu programul SAFE, a fost să aducem investiții în industria de apărare, judecând și că o industrie auto, care e sub presiune, poate fi ușor-ușor transformată”, a răspuns Burnete.
Printre problemele care lovesc competitivitatea producătorilor și exportatorilor români, consilierul prezidențial enumeră stagnarea productivității, creșterea salariilor peste rata inflației, prețul ridicat al energiei și nivelul puternic al monedei naționale. Pentru companii precum Dacia și Ford, predictibilitatea politicii privind salariul minim contează pentru planificarea investițiilor pe termen lung.
„O companie ca Dacia sau ca Ford trebuie să înțeleagă care e dinamica salariilor în următorii ani. O parte ține de ei și de contractele colective, pentru că au cu toții sindicate. O altă parte ține de cât de transparent este statul român în ceea ce are de gând să facă cu politica salariului minim. Și aici realitatea este că nu am avut cea mai clară politic”, a spus Radu Burnete.
Fără soluții rapide la energie
La capitolul energie, oficialul de la Cotroceni recunoaște că nu există o rezolvare imediată pentru problema prețurilor. El mizează însă pe investițiile în regenerabile și energie eoliană, pe exploatarea gazelor din Neptun Deep, pe capacitățile suplimentare de stocare și pe finalizarea centralelor pe gaz întârziate, care ar putea schimba situația în următorii ani.
„În privința prețurilor la energie, soluții pe termen scurt nu există. Mă aștept ca pe măsură ce multe proiecte se materializează – în energie regenerabilă, în energie eoliană, începem să scoatem gaz din Neptun Deep, vom instala mai multe baterii, se termină câteva centrale pe gaz care sunt întârziate de foarte multă vreme – lucrurile astea să ajute în următorii ani”, a explicat Burnete.
Orizontul de timp pentru finalizarea acestor proiecte este de doi-trei ani, interval în care marile companii ar avea nevoie de semnale clare privind direcția politicilor economice ale statului.
Investitori străini, între eolian și apărare
În ciuda unui an economic mai slab, Burnete susține că România poate continua să atragă capital străin, mai ales în energie eoliană și solară, în proiectele offshore din Marea Neagră și în industria de apărare.
„Să știți că avem investitori care vin în energie, în tot ceea ce înseamnă eolian, solar, se uită la offshore wind, Ministerul Energiei a deschis perimetrele din Marea Neagră. O să avem investitori în industria de apărare. Ați văzut recent știrea cu Rheinmetall, care a cumpărat șantierul de la Mangalia. E adevărat că nu avem cel mai bun an economic, dar asta nu înseamnă că România nu poate și nu va atrage investitori în continuare”, a spus consilierul prezidențial.
Burnete a mai vorbit despre întâlnirile pe care președintele Nicușor Dan le-a avut în Statele Unite, la JP Morgan, cu reprezentanți ai unor investitori importanți în obligațiunile emise de România. Discuțiile au permis contactul direct cu administratorii de portofolii, persoanele care iau efectiv deciziile de investiții, iar întrebările acestora au vizat traiectoria fiscal-bugetară a țării, reformele pentru următorii trei-cinci ani și perspectivele revenirii economiei pe creștere.
Stabilitatea politică a fost, la rândul ei, o preocupare constantă a investitorilor, care au vrut să afle când România va avea un guvern cu puteri depline, capabil să adopte și să pună în practică măsurile economice necesare. Consilierul prezidențial a ținut să precizeze că investitorii nu au formulat amenințări și nici nu au condiționat explicit finanțarea României de adoptarea unor măsuri anume, întrebările lor reflectând doar îngrijorările legate de stabilitatea politică și economică.
