România a plătit de doi ani pentru mai multe sisteme de apărare împotriva dronelor, însă comenzile nu au ajuns încă în dotarea Armatei, a declarat ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, într-o intervenție la Digi24.
Declarațiile vin în contextul incidentului cu drona căzută recent la Galați, care a readus în atenția publică vulnerabilitățile spațiului aerian românesc în fața noilor tehnologii de luptă.
„Dezvoltându-se această tehnologie și această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate țările vor să-și achiziționeze sisteme. România a comandat de doi ani. Deci, România are niște comenzi care, ajungând în operațiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit. Le-am plătit”, a precizat Miruță.
Ministrul a detaliat că România a contractat Sistemul SHORAD/VHORAD și rachetele Mistral (deja contractate prin programul SAFE), iar prin același program sunt așteptate și alte tipuri de echipamente: sistemele Skyranger și Skynex, radare performante, precum și piese de schimb pentru radarele existente, menite să le crească eficiența.
„Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit”, a repetat oficialul, arătând că numărul producătorilor este limitat, iar cererea internațională este extrem de ridicată.
Soluția: un software dezvoltat în România
În opinia ministrului Miruță, soluția pentru a face față noilor amenințări nu stă doar în achiziții externe, ci și în dezvoltarea unui software dedicat, creat în interiorul Ministerului Apărării.
„Uitându-mă la ce are România, la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înțeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta, în interiorul MApN, un software pentru drone. Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție”, a spus el.
Miruță a insistat asupra faptului că MApN nu trebuie să dezvolte componenta hardware – aceasta rămânând în sarcina firmelor private –, însă personalizarea software-ului, adaptarea lui la specificul terenului și al amenințărilor, nu poate fi cumpărată din altă parte.
„Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care doar vor rezolva parțial”, a avertizat ministrul.
O echipă de tineri, deja în formare
Miruță a dezvăluit că la nivelul Ministerului Apărării a început deja constituirea unei echipe de tineri specialiști care să lucreze la dezvoltarea acestui software.
„Pe bucata cu o echipă care să dezvolte un software de drone am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. Sunt absolut convins că, în România, uitându-mă și la studenți – că le-am predat la facultate –, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă”, a declarat ministrul.
Echipa, formată din aproximativ 20 de tineri, este în curs de formare, iar obiectivul este ca aceștia să creeze o soluție capabilă să integreze datele provenite de la toate senzorii Armatei Române – radare, avioane de vânătoare, puncte de observație, tancuri moderne – și să le transforme în informații utile pentru contracararea dronelelor inamice.
„Eficiența unei drone constă în capacitatea ei de a decide când să se ducă și unde să se ducă. Toate aceste informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom”, a explicat Miruță.
