Rectificarea bugetară de urgență adoptată de Guvern nu a schimbat percepția investitorilor asupra economiei românești. Leul s-a apreciat ușor, dar statul continuă să se împrumute la costuri ridicate, arată datele privind randamentul obligațiunilor guvernamentale.
Deși moneda națională a recuperat teren în fața euro și dolarului, costurile de finanțare ale statului rămân la cote înalte, potrivit Știrilor ProTV.
BNR a cotat luni euro la 5,3403 lei, cu 0,23 bani mai puțin decât în ședința anterioară. Dolarul american a scăzut la rândul lui, până la 4,7658 lei. Ambele monede au urmat un trend de depreciere față de leu încă din zilele precedente ale săptămânii trecute.
Randamentul obligațiunilor, semnal de alarmă
Piețele financiare urmăresc cu atenție randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani, indicator care arată cât costă statul să se împrumute.
La 30 octombrie, România oferea un randament de 7,20% pentru aceste titluri de stat. Germania, în schimb, plătea doar 3,32% pentru obligațiuni similare. Diferența de aproape patru puncte procentuale arată că investitorii văd un risc mult mai ridicat în cazul datoriei publice românești.
Ce prevede rectificarea bugetară
Guvernul a aprobat vineri prima rectificare bugetară din 2026. Executivul a motivat decizia prin nevoia de a finanța serviciile publice și proiectele de investiții.
Sănătatea, plata pensiilor, asistența socială și bugetele locale au primit fonduri suplimentare prin această rectificare. Investițiile publice sunt estimate la aproximativ 169 de miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 8% din PIB.
Potrivit Executivului, ținta de deficit bugetar cash rămâne neschimbată, la 6,2% din PIB. Rectificarea a fost construită pornind de la execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, perioadă în care deficitul a fost de 3,81% din PIB. Pentru comparație, în intervalul similar din 2025, deficitul ajunsese la 5,31% din PIB.
Menținerea traiectoriei de consolidare fiscală este crucială pentru păstrarea ratingului de țară. Abaterea de la acest parcurs ar putea duce la costuri și mai mari de finanțare pentru România pe piețele internaționale.
