Datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, depășind pragul de la Maastricht. Eurostat și BNR trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea rapidă a îndatorării țării.
Datoria publică a României a crescut la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, conform Eurostat. Aceasta este o creștere față de 59,3% la sfârșitul anului trecut și 55,8% în aceeași perioadă a anului 2025.
Comparativ cu anul trecut, datoria publică a României a crescut cu 4,3 puncte procentuale, fiind a patra cea mai mare creștere din UE, după Finlanda, Bulgaria și Polonia.
Economistul Cristian Socol a explicat că depășirea pragului de 60% are implicații majore pentru analiza fiscală a României. „România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei”, a afirmat Socol.
Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 include măsuri pentru reducerea deficitului și limitarea creșterii datoriei publice. În ultimele luni, datoria a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1.000 de euro pe secundă.
Conform legislației naționale, depășirea pragului de datorie impune Guvernului să ia măsuri economice, inclusiv înghețarea cheltuielilor salariale și sociale. Socol a menționat că unele măsuri sunt deja implementate.
România este în procedura de deficit excesiv a UE, iar depășirea pragului de 60% din PIB crește presiunea asupra respectării angajamentelor față de Comisia Europeană.
Deși România se află sub media UE a datoriei publice, depășirea pragului de 60% din PIB stabilit de criteriile de la Maastricht reprezintă un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea finanțelor publice.
