Gunther Krichbaum, ministru de stat pentru Europa în Germania, povestește cum l-a cunoscut pe Siegfried Mureșan, premierul desemnat al României, în urmă cu aproape 20 de ani. Oficialul german respinge acuzațiile potrivit cărora Mureșan ar reprezenta interesele Germaniei, nu ale României, și le numește „complet absurde”.
Gunther Krichbaum a vorbit, într-un interviu pentru Cotidianul, despre legătura sa veche cu Siegfried Mureșan, actualul premier desemnat al României. Cei doi s-au cunoscut acum aproape două decenii, când europarlamentarul român a participat la un program de stagii al Bundestagului.
Începutul colaborării la Bundestag
La acea vreme, Krichbaum conducea Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului german. Mureșan a ajuns în biroul său prin „programul «Bursa Parlamentară Internațională» (IPS), un program al Bundestagului german”, a explicat oficialul.
Potrivit lui Krichbaum, participanții la acest program petrec mai multe luni observând funcționarea sistemului parlamentar german. „Pe parcursul celor câteva luni cât durează IPS, bursierii obțin o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra modului în care funcționează sistemul parlamentar german. Aceasta include numeroase discuții cu reprezentanți ai diferitelor partide politice germane, precum și activitatea efectivă în biroul unui membru al Bundestagului”, a precizat el, adăugând că repartizarea bursierilor la câte un parlamentar este făcută de administrația Bundestagului.
Krichbaum a decis să îl păstreze pe Mureșan în echipa sa după finalul programului. „După finalizarea programului, domnul Mureșan a continuat să lucreze în biroul meu, deoarece am fost deosebit de impresionat de performanța sa, de înțelegerea chestiunilor politice și de implicarea de care a dat dovadă. În 2009, dânsul a trecut la următoarea etapă a carierei sale profesionale, la Bruxelles”, a spus oficialul german.
Acuzațiile, respinse ferm
Întrebat direct despre suspiciunile că Mureșan ar apăra interesele Germaniei mai degrabă decât pe cele ale României, Krichbaum a explicat cine se ocupă efectiv de reprezentarea intereselor germane. „Reprezentarea intereselor germane la nivel mondial este responsabilitatea ambasadelor noastre și a Guvernului Federal. La Bruxelles și Strasbourg, această activitate este completată de membrii Parlamentului European aleși în Germania. Aceștia reprezintă interesele germane în cadrul instituțiilor europene, la fel cum eurodeputații din celelalte state membre reprezintă interesele țărilor lor”, a spus el.
Krichbaum a subliniat că același principiu se aplică și eurodeputatului român. „Același lucru este valabil, în mod firesc, și pentru eurodeputatul român Mureșan. Prin urmare, aceste acuzații sunt complet absurde”, a afirmat oficialul german.
El a mai menționat că Mureșan a interacționat cu numeroși membri ai Bundestagului din toate grupurile parlamentare, atât în timpul stagiului, cât și ulterior, cât timp a lucrat în biroul său.
Rolul lui Krichbaum în aderarea României la UE
Oficialul german a vorbit și despre propria implicare în relația Germania-România. A prezidat Comisia pentru Afaceri Europene a Bundestagului între 2007 și 2021 și este, din 2002, raportor al grupului parlamentar CDU/CSU pentru România.
Din această poziție, Krichbaum a fost implicat direct în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, finalizat la 1 ianuarie 2007. Chiar în perioada în care Bundestagul ratifica tratatul de aderare, Mureșan lucra în biroul său parlamentar, prin programul IPS.
Contribuția lui Mureșan a contat în acel moment, spune Krichbaum. „Dânsul mi-a oferit multe informații valoroase despre țara sa natală, ceea ce m-a ajutat să susțin aderarea României la UE în rândul colegilor mei”, a declarat oficialul.
Ministrul de stat german a mai spus că, în acea perioadă, a construit legături strânse cu numeroși politicieni români, atât din guvern, cât și din opoziție, precum și cu reprezentanți ai executivelor de la acea vreme. O parte dintre aceste contacte se păstrează și acum, potrivit lui Krichbaum.
El a precizat că menține în continuare legături și cu ONG-uri, cu reprezentanți ai societății civile, cu Curtea Constituțională, cu Banca Națională și, în special, cu Direcția Națională Anticorupție (DNA).
