Un recent sondaj INSCOP indică o creștere a susținerii pentru unirea României cu Republica Moldova. 63,4% dintre români cred că unirea ar întări țara, o creștere semnificativă față de 2019. Există, însă, și îngrijorări privind securitatea și economia.
Potrivit Barometrului INSCOP, 63,4% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova ar face România mai puternică, cu o creștere față de 53,6% în mai 2019. În schimb, 27,2% cred că țara ar deveni mai slabă, comparativ cu 23,1% în 2019. Doar 3,9% văd un impact neutru, iar 5,6% nu au răspuns, mai puțini față de 23,2% în 2019.
Electoratul PNL și USR, alături de tinerii sub 30 de ani, sunt mai înclinați să susțină că unirea ar consolida România. Când vine vorba despre siguranță, 50,4% dintre respondenți cred că unirea ar face țara mai sigură, în timp ce 37,4% văd o creștere a nesiguranței. Procentul celor care nu văd schimbări semnificative este de 3,7%, iar 8,5% nu știu sau nu au răspuns.
Votanții PNL, USR, tinerii, persoanele cu studii medii și locuitorii din orașe mari cred că unirea ar spori siguranța. În contrast, votanții AUR, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public consideră că ar scădea siguranța. Cei cu vârste între 45 și 59 de ani sunt de părere că unirea ar aduce mai multă nesiguranță.
Din punct de vedere economic, 49,5% dintre respondenți cred că unirea ar face România mai bogată, însă 32,2% văd o posibilă sărăcire. 8,4% nu anticipează schimbări majore, iar 9,9% nu au răspuns. Votanții PNL, USR, tinerii și locuitorii din orașe mari sunt mai optimiști privind prospereitatea adusă de unire.
Votanții AUR și cei din mediul rural sunt mai sceptici, crezând că unirea ar duce la sărăcire. USR și persoanele între 45 și 59 de ani cred că situația economică nu s-ar schimba semnificativ.
Remus Ștefureac, director Inscop Research, afirmă că „românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare națională, nu de cost”. El adaugă că segmentarea socio-politică influențează puternic percepțiile asupra unirii.
Datele au fost colectate între 14–21 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
