Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a detaliat mecanismul prin care Federația Rusă recrutează persoane din România pentru acte de sabotaj. Oficialul a explicat, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, ce vulnerabilități sunt exploatate și de ce executanții nu cunosc adesea identitatea reală a coordonatorilor. Declarațiile apar după ce SRI și DIICOT au destructurat o rețea acuzată că ar fi incendiat uzina de armament Carfil la comanda Rusiei.
Întrebat ce înseamnă, concret, un act de sabotaj atribuit Federației Ruse, Ovidiu Marincea a precizat că scopul acestor acțiuni este distrugerea sau perturbarea unor obiective esențiale pentru securitatea națională.
„Este acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau de a perturba anumite obiective sau activități care pot afecta securitatea națională”, a declarat Marincea, pentru Antena 3 CNN.
Potrivit acestuia, în categoria țintelor pot intra o infrastructură energetică din România, un obiectiv militar sau unul industrial. Marincea a subliniat că aceste acțiuni fac parte din arsenalul hibrid al Rusiei, folosit de Moscova încă de la începutul invaziei în Ucraina.
Cine sunt cei recrutați
Reprezentantul SRI a arătat că recrutarea poate porni de la o simplă abordare pe rețelele sociale, dublată de promisiunea unor sume de bani. Țintele predilecte sunt oamenii aflați în dificultate financiară, cei cu antecedente penale sau persoanele marginalizate social.
„Trebuie să fii foarte atent pentru a alege cu precizie pe cineva care își poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune. Nu vă imaginați că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni foarte bine antrenați”, a spus purtătorul de cuvânt al SRI.
Marincea a menționat că instituția pe care o reprezintă a făcut publice, începând din 2024, patru cazuri de sabotaj petrecute în România. El a precizat că persoanele implicate sunt folosite pentru obiective precise, acționând sub coordonarea unor persoane aflate în spatele operațiunilor.
Rețele de intermediari, fără contact direct
Oficialul SRI a explicat că operațiunile sunt structurate astfel încât cei care execută atacurile să nu știe cine le-a dat, de fapt, ordinele. Intermediarii, numiți persoane proxy, îi separă pe organizatori de executanți.
„Acest stat poate fi, în general, atacat sub un steag fals, mai ales în acest război hibrid, în care un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un proxy, un cetățean al altui stat, iar activitatea să se desfășoare în al treilea stat. Acțiunea de sabotaj poate fi pusă în practică de cineva care nici măcar nu știe cine este comanditarul adevărat, pentru că sunt foarte multe persoane proxy”, a declarat Marincea.
Potrivit acestuia, SRI urmărește să depisteze amenințările cât mai devreme, înainte ca ele să se producă. Serviciul încearcă să stabilească cine coordonează operațiunile, ce obiective sunt vizate și ce persoane, proxy sau cetățeni români, ar putea fi implicate.
„Până la urmă, Serviciul Român de Informații urmărește să identifice aceste amenințări într-o fază incipientă, cât mai devreme, pentru a putea descoperi cine coordonează, care sunt țintele vizate, ce persoane proxy din alte state sau cetățeni români pot fi angrenați în această activitate de sabotaj”, a mai spus Marincea. Acesta a adăugat că instituția nu poate acționa singură, întrucât sabotajul este o activitate transfrontalieră a Federației Ruse.
Teamă sau evaluare a riscurilor
Întrebat dacă îi este frică de Rusia, Marincea a făcut diferența între teamă și evaluarea reală a riscurilor de securitate. El a spus că acțiunile Moscovei constituie un motiv de îngrijorare pentru România și pentru aliații săi.
„Frica presupune, în esență, lipsa de cunoaștere sau incertitudine cu privire la capacitatea de a face față unei amenințări. Astăzi a devenit evident că Rusia derulează activități în multiple domenii, care îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga comunitate euroatlantică”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SRI.
El a mai arătat că, spre deosebire de Ucraina, care se confruntă cu o amenințare militară directă, România, aflată în interiorul granițelor NATO, se confruntă cu provocări venite din partea instrumentelor non-militare, cunoscute drept acțiuni hibride.
