Eugen Teodorovici critică vehement posibilitatea ca România să renunțe la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Acesta subliniază că o astfel de decizie ar slăbi poziția țării în fața statelor mari. Fostul ministru propune ca o asemenea schimbare să fie decisă prin referendum.
Eugen Teodorovici a lansat un atac dur asupra ideii ca România să renunțe la dreptul de veto în UE. El susține că acest drept permite României să se opună deciziilor nefavorabile și să negocieze eficient cu statele mari.
„Doamnă Țoiu, este interesant când ați făcut această comunicare către Comisia Europeană. După demiterea guvernului Bolojan? Dacă da, este de pușcărie”, a declarat Teodorovici la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, criticând faptul că România ar putea renunța la un drept esențial.
Teodorovici avertizează că fără dreptul de veto, statele mari ar putea impune decizii precum creșterea TVA-ului, fără ca România să aibă un cuvânt de spus. El amintește de discuțiile tensionate din Consiliul de Miniștri, unde România și alte state mici au fost presate de marile puteri.
„Asta, cu dreptul de veto, mi se pare una dintre cele mai crunte situații”, a adăugat el, subliniind importanța păstrării acestui drept pentru a proteja interesele naționale.
Teodorovici susține că o astfel de decizie nu ar trebui luată de autorități singure, ci printr-un referendum. „România vrea să analizeze o astfel de situație, o decide nici măcar Parlamentul, o decide poporul român”, a afirmat el.
Fostul ministru subliniază că România trebuie să își păstreze capacitatea de a se opune deciziilor europene nefavorabile, menționând aderarea Ucrainei la UE ca exemplu. El respinge acuzațiile de anti-europenism, afirmând că interesul național trebuie să primeze.
„Eu m-aș opune. Dar de ce să mă opun? Eventual, pot să am acest drept”, a declarat Teodorovici. El argumentează că apartenența României la UE trebuie să fie un avantaj clar pentru țară.
Controversa a izbucnit după ce România s-a alăturat unui grup de 11 state europene care solicită votul cu majoritate calificată în deciziile de politică externă. Această mișcare a provocat reacții puternice în politica românească, unde legitimitatea unui guvern demis de a semna astfel de angajamente este pusă sub semnul întrebării.
