Ucraina vrea să recupereze Crimeea, și de aceea Zelenski a cerut armament modern la Forumul de la Davos. Cum se vor derula ajutoarele de armament greu din Europa și SUA | Analiză New York Times

Ucraina vrea să recupereze Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, chiar dacă asta înseamnă escaladarea războiului. Putin ar putea trimite pe front încă un milion de soldați, în timp ce SUA și NATO au anunțat deja intensificarea trimiterilor de armament greu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina își propune să recupereze Crimeea, în timp ce le-a cerut partenerilor săi occidentali să îi furnizeze mai mult armament.

„Obiectivul nostru este de a ne elibera toate teritoriile”, a declarat el în fața liderilor care s-au întâlnit la Davos. „Crimeea este pământul nostru, teritoriul nostru, marea noastră și munții noștri. Dați-ne arme și ne vom lua înapoi pământul”, a spus el, citat de New York Times și preluat de B1TV.

„După luni de discuții cu oficialii ucraineni, administrația Biden începe să admită că Ucraina ar putea avea nevoie de forța necesară pentru a ataca „sanctuarul rusesc”, chiar dacă o astfel de mișcare crește riscul de escaladare a războiului” arată jurnaliștii de la New York Times.

Crimeea, situată între Marea Neagră și Marea Azov, găzduiește zeci de mii de soldați ruși și numeroase baze militare rusești.

Poziția administrației Biden, care până acum nu a vrut nici măcar să ia în considerare o astfel de ipoteză, a devenit mai relaxată în ultima vreme, scriu jurnaliștii, având în vedere că „dacă armata ucraineană poate arăta Rusiei că deține controlul asupra Crimeei asta ar consolida poziția Kievului în orice negocieri viitoare”.

În plus, „temerile că Kremlinul ar putea riposta folosind o armă nucleară tactică s-au atenuat”.

Totuși, canalele de dialog par să se fi epuizat, chiar și posibila mediere a lui Erdogan este considerată deja depășită.

Înaintarea trupelor ucrainene, care ar putea fi astfel pregătite în curând să atace bazele strategice rusești din Crimeea, l-ar lăsa pe liderul rus Vladimir Putin în fața „alegerii neplăcute a unei escaladări împotriva NATO sau a unei retrageri din Crimeea”, după cum au declarat oficiali ucraineni și analiști de securitate pentru Kyiv Post.

Neoficial, Casa Albă nu susține atacul Ucrainei asupra Crimeei

Oficialii Casei Albe insistă însă că nu există nicio schimbare de poziție. Crimeea, spun ei, aparține Ucrainei. „De când a început războiul, am susținut întotdeauna că Crimeea este a Ucrainei și că Ucraina are dreptul de a se apăra și de a-și apăra teritoriul suveran în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a declarat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului de securitate națională.

Neoficial însă, întotdeauna, potrivit New York Times, mai marii militari și din administrație au pus la îndoială utilitatea tactică pentru Ucraina dacă se concentrează asupra atacurilor asupra Crimeei, argumentând că armata de la Kiev are șanse mai bune în alte părți ale câmpului de luptă.

În același timp se pare că NATO se pregătește să facă față unei posibile contraofensive rusești la începutul primăverii. Nu există informații certe, dar diverși analiști cred că Moscova ar putea trimite pe front încă o jumătate de milion de soldați.

Tancuri și rachete

Din acest motiv, vineri, la summitul NATO de la Ramstein, unul dintre principalele puncte de discuție va fi modul în care Ucraina va fi ajutată, iar un asemenea ajutor va consta în tancurile Leopard.

După livrarea unei baterii de rachete „Patriot” pentru apărarea antiaeriană (conform solicitării NATO făcută și ministrului Guido Crosetto), transferul către Ucraina a celor mai avansate tancuri din Occident după Abrams-urile americane și Leclercurile franceze ar reprezenta ok-ul Berlinului.

„Vom da Kievului arme mai puternice și mai moderne”, a dat miercuri asigurări secretarul general al NATO, Stoltenberg.

Iar Statele Unite ar putea anunța în zilele următoare un pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, scrie și CNN, citând doi oficiali americani.

Dar Germania nu trimite tancuri de fabricație germană în Ucraina până când Statele Unite nu vor trimite primii acest gen de armament, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală din Berlin. Germania are puterea de a se opune prin veto oricărei decizii de a exporta tancurile sale Leopard, care sunt desfășurate de armatele aliate ale NATO în întreaga Europă și despre care experții spun că sunt cele mai potrivite pentru conflictul ucrainean.

De mai multe ori în ultimele zile, cancelarul german Olaf Scholz a reiterat, în spatele ușilor închise, condiția conform căreia Berlinul va acționa doar cu condiția să existe o decizie similară din partea Washingtonului.

SUA a declarat că deocamdată nu trimite rachete ATACM

Și Statele Unite ar fi decis joi să nu furnizeze Ucrainei, pentru moment, nici sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune ATACM, nici tancuri Abrams, a declarat subsecretarul american al Apărării, Colin Kahl, potrivit Nbc News.

„Credem că ucrainenii pot schimba dinamica pe câmpul de luptă și pot obține tipul de efecte pe care le doresc pentru a-i respinge pe ruși fără ATACM-uri”, a declarat Kahl, la întoarcerea dintr-o călătorie surpriză în Ucraina.

Subsecretarul a comentat apoi că Washingtonul nu este încă pregătit să furnizeze tancuri Abrams Kievului, explicând că unele sisteme nu sunt utile dacă sunt greu de întreținut sau dacă este prea difcil să antreneze trupele să le folosească.