Aproximativ 7,3 milioane de israelieni au fost chemați marți la urne pentru a-și alege reprezentanții în cel de-al 26-lea Knesset. Scrutinul este primul test electoral național pentru Benjamin Netanyahu de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar sondajele arată o cursă strânsă între blocul premierului și opoziție, fără o majoritate clară pentru vreo tabără.
Ziua votului a fost marcată de incidente. La o secție din Beit Shemesh, protestatari au vandalizat spațiul de vot, au afișat pancarte prin care îndemnau cetățenii să nu se prezinte la urne și au aruncat gunoi în fața porții de intrare. Partidul Public Haredi a anunțat că membri ai săi au fost atacați violent la secțiile de votare din Bnei Brak, Beit Shemesh și Betar Illit, acolo unde organizase puncte de informare pentru alegători, și a depus plângere la Poliția israeliană și la Comisia Electorală Centrală.
Președintele partidului Yashar, Gadi Eisenkot, și-a lansat ziua electorală la kibbutzul Nir Oz, una dintre comunitățile cele mai afectate de atacul din 7 octombrie 2023, alături de fostul ostatic Gadi Mozes. Abia după acest moment simbolic, Eisenkot urma să își exercite votul în altă localitate. „Sunt mândru şi emoţionat să încep această zi alături de Gadi Mozes, un simbol al spiritului şi al puterii israeliene, al angajamentului israelienilor unul faţă de celălalt şi al angajamentului lor faţă de stat. Mă angajez să fac tot ce-mi stă în putință pentru a mă asigura că suntem demni de prețul pe care l-ați plătit, de prețul pe care l-a plătit kibbutzul şi de prețul pe care l-am plătit cu toţii, şi pentru a aduce vindecare şi alinare tuturor cetăţenilor Israelului”, a declarat Eisenkot.
Mozes, în vârstă de 81 de ani, locuitor al localității Nir Oz, a îndurat 482 de zile de captivitate sub Hamas și Jihadul Islamic Palestinian și a făcut campanie pentru Eisenkot, fost șef al Statului Major al IDF, care și-a pierdut fiul Gal și doi nepoți în luptele din Gaza.
Eisenkot acuză eschivarea guvernului
Eisenkot îl acuză pe Netanyahu și pe guvernul său că refuză în continuare să își asume responsabilitatea pentru eșecurile care au permis atacul din 2023. „Dacă cineva din guvern ar fi avut măcar o fărâmă de responsabilitate, şi-ar fi început dimineaţa aici, în comunităţile de la graniţa cu Gaza”, a spus liderul Yashar, adăugând: „La trei ani de la eşec, ei continuă să se eschiveze de la responsabilitate.”
Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, și-a exercitat votul în așezarea ilegală Kiryat Arba, de la periferia orașului Hebron, în Cisiordania ocupată. Partidul său, Otzma Yehudit, parte a coaliției de dreapta a lui Netanyahu, este creditat cu șapte până la opt mandate. Declarațiile sale privind refuzul unui acord de încetare a focului între SUA și Iran, considerat „dăunător” pentru Israel, precum și hărțuirea televizată a activiștilor legați din Flotila Globală Sumud, au stârnit indignare la nivel mondial, potrivit Al Jazeera. Ben-Gvir, descris inițial drept un „provocator” de dreapta condamnat pentru incitare la violență, deține, din 2022, controlul asupra poliției și autorităților penitenciare, de când conduce funcția nou-creată de ministru al securității naționale.
Cursă strânsă între Likud și Yashar
Secțiile de votare s-au deschis marți pentru alegerea celui de-al 26-lea Knesset. Potrivit Times of Israel, ultimele sondaje arată o competiție strânsă între blocul lui Netanyahu și partidele de opoziție, fără ca vreo tabără să aibă asigurată majoritatea necesară formării unui guvern. Scrutinul este primul test electoral național pentru premier după atacul din 7 octombrie 2023 și după conflictele ulterioare din Gaza, Liban și Iran, fiind și o ocazie pentru mulți israelieni de a se pronunța asupra gestionării securității țării.
Netanyahu încheie un mandat de patru ani în care a guvernat alături de formațiuni de extremă dreaptă și partide ultraortodoxe, perioadă în care a promovat o reformă a justiției care a provocat proteste ample în 2023. El rămâne primul prim-ministru israelian aflat în funcție judecat pentru acuzații de corupție.
Principala confruntare se dă între Likud, condus de Netanyahu, și noua formațiune de centru Yashar, a lui Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei. Un sondaj Canal 12 atribuia partidului Yashar 23 de mandate, față de 21 pentru Likud. În schimb, un sondaj Canal 14, post considerat favorabil premierului, indica 30 de mandate pentru Likud și circa 20 pentru formațiunea lui Eisenkot.
Knesset-ul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 de deputați. Sistemul electoral este proporțional, pe liste de partid, cu prag de intrare de 3,25%. În cursă s-au înscris 36 de partide, dar sondajele estimează că doar 11 până la 13 formațiuni vor intra în parlament. Blocul lui Netanyahu – Likud, cele două partide de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, și două formațiuni ultraortodoxe – este creditat cu 49 până la 55 de mandate.
Opoziția este fragmentată, cu lideri precum fostul premier Naftali Bennett, fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman și Yair Golan, liderul Partidului Democraților. Negocierile pentru o majoritate ar putea fi îngreunate de refuzul unor lideri de a colabora cu anumite formațiuni, inclusiv cu partidele arabe. În lipsa unui acord, Israelul s-ar putea confrunta cu un nou blocaj politic, un guvern minoritar, o coaliție de uniune națională sau organizarea altor alegeri.
Prezența la vot a cetățenilor arabi, aproximativ 20% din populația Israelului, ar putea juca un rol important. La alegerile din 2022, participarea lor a fost de 53,2%, față de 70,6% la nivel național, dar sondajele arată acum posibilitatea ca aceasta să depășească 60%. În plus, circa 810.000 de alegători israelieni locuiesc în străinătate; cum votul din afara țării este permis doar în situații limitate, cei care vor să participe trebuie, în general, să revină în Israel.
Securitatea și economia, teme centrale
Securitatea națională și responsabilitatea pentru atacurile din 7 octombrie 2023 ocupă un loc important în campanie. În timpul atacului Hamas, peste 1.200 de israelieni au fost uciși, iar 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Gaza. Netanyahu a respins cererile de a-și asuma personal responsabilitatea pentru eșecul de securitate, precum și solicitările privind o comisie de anchetă de stat. Războiul l-a afectat direct și pe principalul său rival: Gal Eisenkot, fiul în vârstă de 25 de ani al fostului șef al armatei, a fost ucis în decembrie 2023, în luptele din Gaza.
Serviciul militar obligatoriu este o altă temă importantă. Partenerii ultraortodocși ai premierului încearcă să mențină scutirile pentru bărbații care studiază în instituții religioase, în timp ce armata israeliană susține că are un deficit de peste 12.000 de militari. Pe fondul mobilizărilor repetate ale rezerviștilor, partidele de opoziție au promis extinderea obligațiilor militare.
Dificultățile economice influențează la rândul lor opțiunile alegătorilor. Potrivit unui sondaj Canal 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții drept prioritate electorală principală, 17% menționează recrutarea ultraortodocșilor, 14% eșecul de securitate din 7 octombrie, iar 10% războiul cu Iranul. Un studiu al centrului Achord, din cadrul Universității Ebraice, arată că, printre alegătorii cu vârste între 22 și 34 de ani, 58% sunt preocupați de prețuri și de costul locuințelor, iar 36% de problemele de securitate.
Economia a revenit în atenție și după ce Netanyahu a discutat despre posibilitatea folosirii criptomonedelor și a tehnologiei blockchain pentru a reduce vulnerabilitatea Israelului în fața unor eventuale sancțiuni bancare internaționale. Banca Israelului a respins public ideea, afirmând că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancţiunilor”. Eisenkot a ironizat propunerea, numind-o „BibiCoin” și descriind-o drept „o amenințare la adresa securității naționale”, acuzându-l pe Netanyahu că intenționează să „distrugă economia israeliană pentru generațiile viitoare”.
Politica față de palestinieni, sub semnul întrebării
În actuala coaliție, Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir au susținut extinderea coloniilor israeliene, anexarea Cisiordaniei și măsuri mai dure împotriva palestinienilor, opunându-se încetării războiului din Gaza și pledând pentru restabilirea unor așezări israeliene în enclavă. O eventuală schimbare de guvern nu ar însemna, însă, automat o modificare fundamentală a politicii față de palestinieni: Eisenkot s-a pronunțat împotriva înființării unui stat palestinian, iar o parte dintre formațiunile de opoziție resping concesiile teritoriale. Totuși, un executiv care nu ar depinde de partidele lui Smotrich și Ben-Gvir ar putea adopta o altă abordare privind violențele coloniștilor și relațiile cu Autoritatea Palestiniană.
Alegerile au loc într-un context de presiune diplomatică asupra Israelului, după conflictele din Gaza și Liban și confruntarea cu Iranul. Netanyahu se confruntă cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Gaza, iar mai multe state occidentale au adoptat sancțiuni și restricții legate de coloniile israeliene și de violențele din Cisiordania.
Președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru premierul israelian înaintea scrutinului, însă percepția publică asupra Israelului s-a deteriorat în Statele Unite. Un sondaj Pew Research Center din martie 2026 arăta că 60% dintre adulții americani chestionați aveau o opinie nefavorabilă despre Israel, iar 59% declarau că au puțină sau deloc încredere în Netanyahu în privința deciziilor de politică internațională.
În Europa, relațiile diplomatice au fost afectate de războiul din Gaza și de politicile privind teritoriile palestiniene, mai multe state occidentale recunoscând statul palestinian sau introducând măsuri restrictive împotriva unor oficiali și entități israeliene. O eventuală coaliție condusă de Eisenkot sau de un alt lider al opoziției ar putea deschide calea unor relații diferite cu partenerii occidentali, deși principalele partide implicate nu propun schimbări radicale în politica de securitate a Israelului.
