Ideea unui Consiliu pentru Pace, anunțată acum patru luni, a evoluat rapid. Inițial legată de Gaza, viziunea consiliului s-a extins mult dincolo de granițele regiunii. La Davos, planurile au devenit mai clare, iar ritmul de implementare mai rapid, potrivit unei analize Sky News.
Consiliul pentru Pace a fost inițial perceput ca o inițiativă concentrată pe Gaza. Însă, la Davos, ambițiile sale au fost clarificate, arătând o arie de acțiune mai largă și mai dinamică. Mesajul transmis a fost ferm: Gaza este doar începutul.
În cadrul primei reuniuni a consiliului, Jared Kushner, ginerele lui Trump, a prezentat o viziune pentru transformarea Gazei într-un model de economie de piață liberă. El a subliniat că Gaza nu ar trebui să fie văzută ca o zonă de război, ci ca o oportunitate de investiții și dezvoltare economică.
Kushner a propus ca regiunea să se bazeze pe investiții și antreprenoriat, în loc de ajutoare internaționale. Totuși, provocările sunt uriașe, având în vedere condițiile actuale din Gaza.
În ciuda scepticismului, consiliul nu este considerat un rival pentru Națiunile Unite, deși ONU se confruntă cu critici și acuzații de părtinire și corupție. Recent, Israelul a început demolarea sediului UNRWA din Ierusalim, acuzând agenția că ar facilita activitățile Hamas, acuzații respinse de ONU.
Israelul va participa la noul consiliu și preferă să negocieze cu Casa Albă decât cu ONU. Chiar și așa, ONU are mulți susținători globali, iar liderii săi recunosc dificultățile în menținerea influenței.
Consiliul pentru Pace nu va înlocui ONU în viitorul apropiat, mai ales dacă Europa continuă să-l privească cu scepticism.
