Curtea Supremă a Statelor Unite a permis administrației Trump să continue expulzarea imigranților fără acte către țări terțe, altele decât cele de origine. Decizia suspendă hotărârile instanțelor inferioare, dar disputa nu s-a încheiat: judecătorii vor analiza în decembrie legalitatea directivelor emise în 2025 de Departamentul pentru Securitate Internă.
Majoritatea conservatoare din completul de nouă judecători ai Curții Supreme a votat în favoarea administrației Donald Trump, în pofida opoziției celor trei judecători progresiști, potrivit Reuters. Decizia oferă Casei Albe o victorie provizorie și blochează, până la noi ordine, efectele hotărârilor pronunțate anterior împotriva politicii de expulzare.
Fondul cauzei, în decembrie
Litigiul rămâne deschis. Curtea Supremă a acceptat să preia dosarul și urmează să stabilească, în luna decembrie, dacă directivele emise în 2025 de Departamentul pentru Securitate Internă sunt legale.
Totul a pornit de la o decizie a judecătorului federal Brian Murphy, din Boston, care a calificat în februarie noile directive drept „ilegale”. Magistratul a stabilit că orice persoană pe care autoritățile vor să o trimită într-un alt stat decât cel de origine trebuie să aibă dreptul de a invoca riscul de persecuție sau tortură în țara de destinație. O curte de apel a menținut această hotărâre pe 18 septembrie, moment în care administrația Trump a cerut de urgență Curții Supreme suspendarea ei.
Argumentele celor două tabere
John Sauer, consilierul juridic al administrației, a explicat că decizia instanței inferioare a creat „probleme logistice substanțiale”. El a precizat că Departamentul pentru Securitate Internă a fost nevoit să „anuleze un zbor către trei țări diferite care transporta 70 de străini condamnați penal”. Sauer a apărat recurgerea la țări terțe pentru expulzări, numind această practică un „instrument esențial pentru expulzarea anumitor străini, inclusiv a unora dintre cei mai răi infractori străini”.
Avocații care contestă politica administrației au un punct de vedere diferit. Aceștia susțin că păstrarea restricțiilor „nu ar împiedica expulzările către țări terțe, ci pur și simplu ar impune ca acestea să fie efectuate legal”.
Potrivit directivelor Departamentului pentru Securitate Internă, expulzările către țări terțe sunt permise dacă statul primitor garantează că persoana „nu va fi nici persecutată, nici torturată”, iar Departamentul de Stat consideră aceste asigurări „credibile”. Contestatarii reclamă însă absența unei modalități prin care persoana vizată să poată ataca o astfel de evaluare.
Judecătorul Brian Murphy a rezumat miza disputei chiar în decizia sa din februarie: „Miza este de a ști dacă guvernul poate, fără preaviz, să expulzeze o persoană spre o țară greșită sau spre o țară în care aceasta va fi probabil persecutată sau torturată”. El a mai stabilit că persoanele vizate de o expulzare către o țară terță trebuie anunțate din timp și trebuie să primească suficient timp pentru a contesta măsura, invocând Convenția ONU împotriva torturii.
Precedentul Sudanul de Sud
Conflictul juridic s-a amplificat după ce Murphy a blocat, în 2025, expulzarea către Sudanul de Sud a unui grup de imigranți, majoritatea originari din state asiatice. Administrația Trump a mers atunci la Curtea Supremă, care a autorizat expulzarea, iar persoanele vizate au ajuns în Sudanul de Sud în iulie 2025.
O investigație a Forbidden Stories, publicată pe 21 septembrie și realizată de 72 de jurnaliști din 23 de instituții media din 15 țări, a documentat amploarea acestei politici. Potrivit anchetei, autoritățile americane au expulzat peste 25.000 de persoane către țări terțe, pe baza unor acorduri semnate cu 35 de state, iar guvernul SUA ar fi alocat cel puțin 410 milioane de dolari pentru plăți către statele primitoare sau către agenții ONU implicate în facilitarea returnărilor.
La începutul lui 2026, o altă investigație, realizată de AFP, a arătat că Washingtonul a exercitat presiuni asupra unor state africane pentru ca acestea să accepte persoanele expulzate. Printre metodele folosite s-ar fi numărat amenințări legate de introducerea unor taxe vamale, restricționarea vizelor sau reducerea ajutorului acordat de Statele Unite.
