Democrații americani se pregătesc să propună legi care să restrângă atribuțiile președintelui, în cazul în care câștigă majoritatea în Camera Reprezentanților la alegerile intermediare din 3 noiembrie. Inițiativa are șanse mici de a produce schimbări reale cât timp Donald Trump rămâne la Casa Albă și are drept de veto, dar democrații vor să transmită un mesaj clar despre nevoia unor garanții legale noi.
Parlamentarii democrați acuză de multă vreme administrația Trump că abuzează de puterea executivă. Scopul lor declarat nu este să schimbe situația imediată, ci să se asigure că viitorii președinți nu vor urma exemplul actualului șef al statului, scrie The Hill.
Deputatul democrat Suhas Subramanyam, din Virginia, a declarat că actuala administrație a scos la iveală breșele din sistemul de control reciproc între puterile statului. „Este evident că balanța a înclinat mult prea mult în favoarea executivului, iar încălcarea normelor arată că poate ar trebui să le consacrăm în lege”, a spus el. Subramanyam s-a arătat „uimit” de faptul că președintele continuă să sfideze deschis Congresul și a observat că legislativul nu poate decât să spere că agenții precum Departamentul Justiției vor aplica unele dintre prerogativele sale, deși „este foarte clar că aceste instituții sunt acum loiale președintelui”. El a adăugat: „Avem multe de făcut pentru a repara lacunele din sistemul nostru”.
Un precedent la finalul primului mandat
O inițiativă similară a existat și la finalul primului mandat al lui Trump, când democrații controlau Camera Reprezentanților și criticau viziunea extinsă a președintelui asupra puterii prezidențiale, mai ales încercările acestuia de a contesta rezultatul alegerilor din 2020, pe care le pierduse. Violențele din 6 ianuarie 2021 au dus la a doua punere sub acuzare a lui Trump și păreau să-i fi încheiat cariera politică.
După ce a fost reales în 2024, Trump și-a folosit însă puterile executive mai agresiv decât înainte. A acordat grațieri unor persoane condamnate pentru infracțiuni violente, a redus masiv personalul federal și a deschis proceduri penale împotriva unor persoane pe care le consideră adversari politici. Aceste măsuri au reaprins în rândul democraților interesul pentru legi care să limiteze ceea ce ei numesc abuzuri, iar unii fac paralela cu perioada Watergate, când Congresul a adoptat mai multe legi pentru a restrânge puterile președintelui după căderea în dizgrație a lui Richard Nixon.
Deputatul democrat James Walkinshaw, din Virginia, consideră că administrația Trump a forțat și a depășit limitele în numeroase moduri. „Trebuie să înăsprim semnificativ regulile și să scriem în lege lucruri pe care Congresele de până acum le-au considerat de la sine înțelese, adică faptul că o administrație nu va încerca așa ceva”, a spus el.
Transparență pentru grațierile prezidențiale
Una dintre reformele vizate de democrați privește transparența grațierilor acordate de președinte. Tema a revenit în discuție după ce Trump a grațiat sute de persoane acuzate în legătură cu atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie. Tot în 2024, fostul președinte Joe Biden l-a grațiat pe propriul fiu, Hunter Biden, decizie care i-a nemulțumit imediat pe republicani. Hunter Biden pledase vinovat pentru nouă acuzații federale de natură fiscală și fusese găsit vinovat de trei infracțiuni legate de procurarea și deținerea unei arme în 2018.
Subramanyam a cerut ca antecedentele penale ale oricărei persoane grațiate să fie făcute publice. „Trebuie, de asemenea, să împiedicăm persoanele grațiate să facă donații importante președintelui sau partidului său, ori familiei și apropiaților acestuia”, a mai spus el. Deputatul democrat susține că grațierile sunt, practic, de vânzare: „Avem lobbyiști care își vând influența asupra grațierilor și spun: «Dacă îmi plătești atâta, îți obțin o grațiere, iar tu mai pui și o sumă într-un comitet de campanie» sau «Fă o afacere cu familia președintelui și te putem grația».”
În septembrie, Subramanyam a depus, alături de democrații Ted Lieu, din California, și Joe Neguse, din Colorado, un proiect de lege numit No Pardon Paydays Act. Acesta ar obliga procurorul responsabil de grațieri să trimită Congresului o analiză a antecedentelor penale ale fiecărei persoane grațiate și ar interzice ca aceste persoane să facă donații mari către comitetele de acțiune politică legate de președintele care le-a grațiat.
Concedieri federale și reorganizarea statului
Un alt obiectiv al democraților este limitarea puterii președintelui de a concedia angajați federali. Reducerea personalului a fost o prioritate a lui Trump în primul an al noului mandat, odată cu înființarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, cu scopul declarat de a tăia cheltuieli și de a elimina funcționari considerați parte din „statul paralel”.
Concedierile au ajuns în instanțe, unde au fost contestate, uneori cu succes. Până la soluționarea proceselor, însă, mii de angajați federali ieșiseră deja la pensie sau plecaseră în joburi din afara administrației. Subiectul are o miză specială pentru democrații din zona Washingtonului, unde lucrează un număr disproporționat de angajați federali, pe care parlamentarii vor să-i protejeze pe viitor.
Walkinshaw a anunțat că va redepune în ianuarie un proiect de lege numit Limit on Sweeping Executive Reorganization Act. Potrivit unui comunicat, textul ar impune aprobarea explicită a Congresului pentru orice reorganizare care reduce un număr mare de angajați federali, taie bugete sau externalizează funcții esențiale ale statului. Walkinshaw a explicat că proiectul este o reacție directă la desființarea USAID, desființarea Departamentului Educației și închiderea de facto a Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (CFPB). „Proiectul ar restabili echilibrul dintre autoritatea constituțională a președintelui de a conduce administrația federală și puterea Congresului de a aloca bani și de a înființa și finanța agenții federale”, a spus el.
Controlul cheltuielilor publice
Democrații vor și o consolidare a puterii Congresului asupra cheltuielilor publice, astfel încât banii aprobați de legislativ să fie folosiți exact așa cum s-a stabilit. Administrația Trump a fost criticată pentru încercările de a bloca fonduri deja aprobate de Congres. Oficiul American de Audit Guvernamental a constatat că Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane a reținut, în anul fiscal 2025, granturi de cercetare de peste 78 de milioane de dolari, încălcând Legea privind controlul blocărilor de fonduri. Trump a redirecționat, totodată, milioane de dolari destinate Serviciului Parcurilor Naționale către proiecte din Washington.
Deputatul democrat Dave Min, din California, a pus sub semnul întrebării finanțarea reclamelor guvernamentale difuzate în timpul World Series și al meciurilor din play-off. „De unde vin banii ăștia? Pentru că nu de la Congres”, a spus el. Min a acuzat administrația că ia bani alocați pentru anumite scopuri și îi redirecționează spre proiectele preferate ale președintelui, la fel cum s-a întâmplat cu sala de bal de la Casa Albă sau cu bazinul reflectorizant. „Este complet ilegal. Problema este, din nou, că nimeni nu aplică legea”, a adăugat el.
Min, împreună cu democrații Eugene Vindman, din Virginia, și Sam Liccardo, din California, a depus anul trecut un proiect de lege care ar permite persoanelor fizice, statelor și autorităților locale să conteste în instanță blocarea fondurilor de către administrație.
Averea lui Trump și regulile de etică
Revenirea lui Trump la Casa Albă a coincis cu o creștere puternică a averii sale personale, de la 2,4 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 6,6 miliarde de dolari în prezent, potrivit Forbes. Președintele spune că această creștere se datorează unei economii solide și evoluției bursei, însă o parte din câștiguri provin din moneda sa meme și din alte afaceri cu criptomonede controlate de familia sa, care a profitat de relaxarea reglementărilor din domeniu, impusă chiar de Trump.
Democrații au depus deja numeroase proiecte de lege menite să împiedice președinții să folosească funcția în scopuri personale. Unul dintre acestea ar interzice șefului statului să dea în judecată propria administrație pentru a obține despăgubiri financiare, așa cum a făcut Trump în acest an cu fiscul american, IRS.
Democrații intenționează să promoveze și o lege care să interzică factorilor de decizie federali să dețină sau să tranzacționeze acțiuni individuale. Republicanii din Cameră au adoptat anul acesta o variantă a acestui proiect, dar majoritatea democraților s-au opus pentru că președintele era exceptat de la restricții. Varianta democraților i-ar include atât pe președinte, cât și pe vicepreședinte.
Strategii diferite în tabăra democrată
Subramanyam, citat de The Hill, spune că democrații trebuie să vină cu cele mai bune legi, care protejează poporul american și limitează corupția și abuzurile, și să le trimită pe biroul președintelui: „Dacă decide să blocheze prin veto o lege care limitează corupția, va rămâne înscris în evidențe că a făcut-o”. El a mai spus: „Am observat că, atunci când pui pe biroul președintelui legi bune, sprijinite masiv de public, el ajunge adesea într-o poziție în care fie le semnează, fie le lasă să intre în vigoare fără semnătură, în loc să le respingă. Trebuie să ne asigurăm că avem cele mai bune legi pe biroul lui și să-l forțăm să facă o alegere dificilă: să dea sau nu veto unei legi populare”.
Deputatul democrat Mark Pocan, din Wisconsin, are însă o altă abordare și crede că partidul ar trebui să se concentreze pe aplicarea corectă a legilor existente, nu pe adoptarea unora noi. Pocan consideră că majoritatea acțiunilor lui Trump au fost ilegale, astfel că cea mai simplă soluție nu este o lege nouă trecută prin Cameră și Senat, trimisă apoi spre semnare exact omului împotriva căruia democrații luptă: „Va trece prin instanțe și prin aplicarea legilor în vigoare”. El a adăugat că depunerea unor proiecte de lege poate servi totuși pentru a atrage atenția asupra unor probleme, deși șansele ca Trump să le semneze sunt mici: „Mai puțin probabil, așa că vom proceda în modul cel mai eficient”.
