Pe fondul intensificării amenințărilor hibride din partea Rusiei și a spionajului chinez, guvernele europene relaxează restricțiile pentru agențiile de informații. În plus, îngrijorările privind fiabilitatea SUA sub administrația Trump impulsionează aceste schimbări.
De-a lungul deceniilor, agențiile de informații europene au fost limitate de reguli stricte, stabilite ca reacție la traumele postbelice și la angajamentul față de libertățile civile. Însă, în contextul intensificării campaniei hibride a Rusiei și a creșterii spionajului chinez, aceste agenții primesc acum noi puteri.
În ultimele 18 luni, îngrijorările legate de faptul că SUA ar putea deveni un partener de informații mai puțin fiabil pentru Europa sub administrația Trump au accelerat schimbările, potrivit Politico. Fiecare țară răspunde conform propriilor structuri și istorii, dar tendința este de a acorda guvernelor mai multe puteri în detrimentul vieții private, pentru a asigura securitatea națională.
David Omand, fost șef al agenției britanice GCHQ, a subliniat importanța unei colaborări eficiente între agențiile de informații pentru a oferi guvernelor o imagine clară a amenințărilor. „Este vorba despre activitate infracțională sprijinită de Rusia sau despre ceva complet diferit?” a spus el.
Suedia a anunțat crearea unui nou Serviciu de Informații Externe, care va deveni operațional în ianuarie. Decizia vine după aderarea la NATO și este menită să îmbunătățească capacitățile de evaluare a amenințărilor. Olanda, de asemenea, propune extinderea competențelor serviciilor sale de informații pentru a contracara activitățile ostile.
Austria pregătește modificări legislative pentru a elimina lacunele care permit agenților străini să opereze fără a fi trași la răspundere. Germania, de asemenea, își reevaluează restricțiile postbelice, dorind să ofere mai multă libertate agențiilor sale de informații pentru a combate amenințările.
„Germania este cazul clasic aici,” a spus Omand, subliniind necesitatea de a echilibra securitatea națională cu respectarea vieții private. Presiunea pentru cooperare europeană a crescut după ce administrația Trump a suspendat schimbul de informații cu Kievul.
Ferdinand Gehringer a subliniat că schimbările reflectă o percepție crescută a amenințărilor și o dorință publică de a adopta o abordare proactivă. „Este momentul să ne gândim la liniile roșii și, odată depășite acestea, să și răspundem,” a declarat el.
