Cum se echilibrează bugetul în opinia lui Teodor Stolojan. Bugetarii care s-ar putea alege cu sporurile tăiate

Sporurile pentru fondurile europene nu se justifică și trebuie tăiate pentru economia bugetară, crede fostul premier Theodor Stolojan. Printre soluțiile sale pentru reducerea deficitului bugetar se numără și „reducerea la 25% cel mult a acelui spor pentru cei care lucrează cu fonduri europene”.

„Avem o problemă care se rostogolește de mai mult timp în ceea ce privește coerența sistemului de salarizare”, a atras atenția Stolojan, într-o emisiune PsNews.

„Soluțiile nu sunt simple pentru că angajați de aici au calitatea de funcționari publici. Pe piață e foarte greu să iei o serie de măsuri, dar se poate acționa pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public fără să spunem că scopul ăsta este, dar trebuie eliminate excesele.

În fiecare domeniu public există fel de fel sporuri obținute tot așa. Cine a fost mai tare cu lobby în Parlament a mai obținut un spor. Chiar și acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune, oamenii lucrează acolo aceasta este datoria lor de serviciu să absoarbă, să utilizeze, să urmărească utilizarea fondurilor europene și putea da un spor mult mai mic, un 20%.

Noi avem și o regulă care spune următorul lucru, că în general sporurile n-ar trebui să depășească 20% din salariul de încadrare. Și atunci sindicaliștii și angajații din anumite sectoare s-au gândit că reforma sistemului de salarizare în sectorul public care urmează să fie, va fi cam așa, vă dăm toate sporurile pe care le avem în salariu și a doua zi după ce facem mișcarea asta calculăm noi 20% la un salariu mult mai mare care include sporurile și inventăm alte sporuri ca să ne încadrăm, să avem sporuri 20% din salariu” a declarat Theodor Stolojan.

Cea mai bună soluție în opinia acestuia este tăiere sporurilor nejustificate iar apoi digitalizarea, care va duce la reducerea „șefilor”.

„Tăierea sporurilor care nu se justifică, reducerea la 25% cel mult a acelui spor pentru cei care lucrează cu fonduri europene. A doua soluție decurge din digitalizare. Ce înseamnă digitalizare pentru administrația publică din România? Administrația publică din România centrală, locală trebuie să intre și ea în secolul 21. În momentul când introduci digitalizare, lucru cu internetul în administrația publică, numai e nevoie de atâtea niveluri ierarhice: șef de serviciu, director adjunct, director, director general, secretar general al ministerului, secretar de stat. Înțeleg că avem vreo 200 de secretari de stat. Incredibil.”