Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că o nouă creștere a salariului minim de la 1 ianuarie 2027, la doar șase luni de la ultima majorare, ar putea afecta angajările și pune presiune suplimentară pe firme. Acesta critică lipsa de predictibilitate a politicilor salariale și propune reducerea taxării ca soluție mai eficientă pentru angajații cu venituri mici.
Adrian Negrescu a publicat pe Facebook o analiză critică privind discuțiile pentru majorarea salariului minim de anul viitor. Salariul minim brut a crescut deja de la 4.050 la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, după ce o majorare programată inițial pentru începutul anului a fost amânată.
Sindicatele cer acum un prag de 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027. Blocul Național Sindical (BNS) are o propunere mai moderată, de 4.652 de lei brut.
Lipsă de strategie, spune analistul
Pentru Negrescu, faptul că două majorări semnificative ale costului muncii sunt decise la interval de doar șase luni arată absența unei strategii coerente. El nu neagă dificultățile financiare ale angajaților cu venituri mici, dar susține că deciziile ar trebui luate din timp, pe baza unor reguli clare.
„Problema nu este dacă salariul minim trebuie să crească, ci cum și când”, afirmă analistul. Potrivit acestuia, anunțurile făcute cu puțin timp înainte de aplicare îi împiedică pe angajatori să își planifice bugetele pentru anul următor.
Firmele mici și mijlocii nu știu în acest moment cât va costa un angajat de la începutul lui 2027 și nici dacă suma scutită de taxe va rămâne neschimbată, explică expertul. În lipsa unor repere clare, antreprenorii ar putea amâna angajările și investițiile.
Risc de reduceri de personal
Negrescu citează date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora managerii din industria prelucrătoare, construcții și servicii anticipează reduceri de personal în perioada următoare. În opinia sa, o nouă majorare rapidă a salariului minim ar surveni într-un moment dificil, cu economia încă în efort de a ieși din contracție.
Analistul menționează că vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului, iar statul pregătește pentru 2027 o nouă ajustare bugetară. O creștere bruscă a costurilor cu forța de muncă ar putea împinge unele firme să își restrângă activitatea. Totodată, o parte dintre angajați ar putea ajunge să lucreze fără forme legale sau cu contracte part-time doar pe hârtie, avertizează el.
Diferența dintre brut și net
Un alt aspect semnalat de Negrescu privește decalajul dintre creșterea salariului brut și suma care ajunge efectiv la angajat. De la 1 iulie, salariul minim brut a urcat cu aproape 7%, însă venitul net a crescut doar cu 4,9%, după ce suma lunară scutită de taxe a fost redusă de la 300 la 200 de lei.
Potrivit calculelor prezentate de analist, angajatorul a plătit în plus 284 de lei lunar pentru fiecare salariat, în timp ce angajatul a primit în plus doar 125 de lei. Din acest motiv, Negrescu consideră că reducerea taxelor pe veniturile mici ar fi o soluție mai eficientă pentru creșterea câștigurilor nete, fără să pună aceeași presiune pe costurile firmelor.
Analistul propune o regulă stabilă pentru stabilirea salariului minim: o singură majorare pe an, anunțată cu cel puțin șase luni înainte și calculată în funcție de indicatori precum salariul mediu, productivitatea și inflația.
Propunerea BNS
Blocul Național Sindical propune, la rândul său, un salariu minim brut de 4.652 de lei pentru 2027. Reprezentanții organizației atrag atenția că aproximativ o treime dintre salariații cu normă întreagă din România câștigă cu cel mult 5% peste nivelul actual al salariului minim. Datele au fost prezentate marți, la lansarea unui studiu privind adecvarea salariului minim în România.
