Viorica Dăncilă: „Vă invit să reflectaţi de ce România se comportă ca o ţară de margine, când de fapt se află la mijloc”

„Nu mi-am propus să înteţesc controversele, totuşi nu pot să nu remarc o anumită incapacitate a celor care conduc de ceva vreme destinele ţării noastre, în sensul de a gestiona acest climat internaţional profund nefavorabil, din postura unui actor regional relevant şi responsabil, incapacitate alimentată probabil şi prin erorile (…) nedecontate de către elita decidentă a României. (…) Vă invit să reflectăm împreună dacă România mai are într-adevăr atitudine şi, dincolo de faptul că ne place să credem sau propagăm ideea că România este în linia întâi în planul european, vă invit să reflectaţi de ce, totuşi, România se comportă ca o ţară de margine, când de fapt se află la mijloc”, a declarat joi Viorica Dăncilă, citat de Agerpres.

Potrivit acesteia, România are nevoie acum mai mult ca oricând să îşi reconstruiască în mod coerent propria identitate.

„România trebuie să revină în avanposturile menţinerii păcii şi să facă dovada capacităţilor sale de flexibilitate, de creativitate şi consecvenţă în eforturile de implicare în procesele politice şi economice la nivel regional, european şi chiar global, care să îi permită să devină mai mult decât o punte de comunicare”, a adăugat Viorica Dăncilă.

Adrian Năstase: Percepţia pericolului vine de la actorii majori ai Alianţei

În România, în ultimii ani, există o problemă de identitate sub numeroase aspecte, iar ţara noastră va trebui, în perioada următoare, să combine în permanenţă strategia de politică externă cu strategia de apărare pentru a fi pregătită pentru eventuale deteriorări ale situaţiei, a afirmat, la rândul său, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, fostul premier Adrian Năstase.

„Avem sentimentul că umbrela de securitate pe care o avem este oarecum suficientă, discursurile de la NATO ne vor apăra într-un mod definitiv. Cred însă că noi va trebui în perioada următoare să combinăm în permanenţă strategia de politică externă cu strategia de apărare pentru a fi pregătiţi pentru eventuale deteriorări ale situaţiei”, a subliniat Năstase.

Potrivit acestuia, este evidentă o criză majoră a dreptului internaţional, care nu mai este luat în considerare inclusiv cu raportare la relaţia dintre SUA şi Rusia, dintre Ucraina şi Rusia.

„Lucrul acesta ne duce cu gândul, pe mine cel puţin, la perioada 1934 – 1936, cu riscurile pe care le putem bănui. (…) Cred că, în ceea ce ne priveşte, la nivelul UE, NATO, sigur că există obiective comune, ele sunt determinate însă prin acţiunea concretă de percepţia pericolului. Percepţia pericolului vine însă de la actorii majori ai Alianţei şi de aici nevoia de a încerca să introducem şi obiective proprii în cadrul strategilor acestor organizaţii”, a adăugat Năstase.

El propune că este momentul ca România să lege intrarea în Schengen de situaţia referitoare la circulaţia autocamioanelor şi tirurilor cu cereale în Ucraina.

„Nu vreau să spun mai mult, dar eu cred că trebuie să învăţăm şi de la unguri şi felul în care poţi să te comporţi pentru a obţine anumite obiective proprii în interiorul unei organizaţii care se bazează pe procedură de unanimitate şi pe suveranitate”, a mai afirmat Adrian Năstase.

Ioan Mircea Paşcu: Trebuie să vedem cum putem să sprijinim exporturile Ucrainei

Fostul europarlamentar Ioan Mircea Paşcu a evidenţiat că războiul din Ucraina este unul dintre factorii care influenţează situaţia actuală, menţionând că România are statutul de stat de graniţă, de linie şi este momentul să acţioneze în plan economic.

„Acest statut are şi o dimensiune economică. Trebuie să vedem ce se întâmplă, cum putem să sprijinim exporturile Ucrainei, care sunt importante, să acoperim lipsuri create, pentru că putem să facem acest lucru – bineînţeles, fără să sacrificăm poporul român -, porturi şi transporturi, inclusiv pe Dunăre. (…) Haideţi să vedem şi componenta economică a statutului de stat de graniţă. Avem condiţii politice care sunt îndeplinite, adică există stabilitate”, a subliniat Paşcu.