Prețurile alimentelor nu vor coborî în 2023, chiar dacă inflația a ajuns la nivelul de acum un an, spune reprezentantul unei platforme internaționale de investiții. Există o explicație și pentru asta, și anume riscurile legate de evoluția vremii și nevoia companiile de profituri tot mai mari din cauza inflație.
Inflația a scăzut la 11,23%, nivel care nu a mai fost înregistrat de mai bine de un an, însă prețurile, cel puțin la alimente, ar rămâne în continuare ridicate.
„Există în continuare riscuri în ce priveşte preţurile alimentelor care depind de evoluţia vremii, a posibilităţii de a avea recolte proaste sau penurii de legume, a cererii susţinute şi a nevoii de profituri mai mari ale companiilor din cauza inflaţiei. Toate acestea ar putea menţine preţurile la alimente la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023. În Statele Unite, unde inflaţia alimentară a crescut cu 8,5% din martie 2022 până în martie 2023, Departamentul pentru Agricultură preconizează că preţurile la alimente vor continua să urce şi în 2023, deşi într-un ritm mai scăzut, cu aproximativ 6,5% peste nivelul din 2022”, susţine analistul eToro, Bogdan Maioreanu, citat de B1TV.
În România, prețurile alimentelor au crescut cu 20%
În România, în aprilie, prețurile alimentelor au crescut cu 20%, însă mai puțin decât cele din Ungaria, care au urcat cu 39% în ultimul an. Peste noi se află Estonia, Lituania şi Letonia, dar în Franța prețurile alimentelor au crescut cu 14%, cele din Grecia cu 11%, iar în Cipru cu 6%.
Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a prețurilor europene se situează peste creșterea anuală de 7,7% a prețurilor alimentelor înregistrată în aprilie în SUA.
„Pentru investitorii români, recenta decelerare a inflaţiei este o veste bună. După cum reiese din sondajul eToro Retail investor Beat, inflaţia este citată de investitori ca fiind principalul motiv de îngrijorare atât în acest trimestru, cât şi pe parcursul întregului an 2023”, arată analistul.
Având în vedere datele din aprilie, inflația a încetinit pentru a zecea lună consecutivă în SUA, dar în Europa situația economică este mai complexă, deoarece zona euro a înregistrat o ușoară creștere a prețurilor, dar majoritatea țărilor europene prezintă o scădere a ratei inflației, a explicat Maioreanu.
De ce scumpește untul
„În ultimul an, preţurile alimentelor în România au crescut cu aproape 20%. Campionii sunt zahărul, cu o creştere de peste 58%, urmat de unt (35%). Creşterea preţurilor la zahăr nu se limitează la România. Este un fenomen global. Uniunea Europeană este principalul producător mondial de zahăr din sfeclă, cu aproximativ 50% din cantitatea totală. Cu toate acestea, zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producţia mondială de zahăr, restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr. Brazilia este cel mai mare producător mondial de zahăr, urmat de India. Din nefericire, presiunile asupra preţurilor zahărului vor rămâne ridicate, deoarece industria preconizează o producţie mai mică în acest an din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. În Europa, producţia de sfeclă de zahăr va fi, de asemenea, mai mică din cauza secetei”, consideră analistul eToro.
Nici prețul untului nu a scăpat de o majorare a prețului, astfel că în ultimii doi ani, pe piețele internaționale, prețurile au crescut cu peste 37% în 2021 și cu peste 43% în 2022.
„Untul cu 82% grăsime a scăzut la 463 de euro pe 100 kg în timp ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, preţul a fost de peste 700 de euro pe 100 kg. Explicaţia ar putea veni din evoluţia vremii. Vremea răcoroasă din nordul Europei reduce vânzările din supermarketuri şi consumul de produse pe bază de smântână, cum ar fi îngheţata. Acest lucru face ca rezervele de smântână să fie disponibile din abundenţă pentru a fi transformate în unt, iar maşinile de făcut unt funcţionează la foc continuu. Dar preţurile sunt încă la niveluri mai ridicate decât în 2020”, a arătat specialistul în analiza sa.